România şi Bulgaria duc o cursă contra cronometru pentru a-şi proteja rafinăriile petroliere esenţiale de la închidere, înainte ca sancţiunile SUA împotriva proprietarilor lor ruşi să intre în vigoare la sfârşitul acestei luni.

Decizia Washingtonului de a pune pe lista neagră companiile Lukoil şi Rosneft a aruncat în haos statele UE unde sunt prezente cele două mari companii petroliere ruseşti, acestea încercând acum să prevină întreruperi ale aprovizionării cu combustibil înainte de data de 21 noiembrie, când sancţiunile vor deveni active.

Vineri, parlamentarii bulgari au aprobat un nou proiect de lege care permite guvernului să numească un administrator pentru uriaşa rafinărie Burgas, deţinută de Lukoil, oferindu-i acestuia puteri extinse de a prelua controlul operaţional al facilităţii, de a aproba vânzarea acesteia şi, dacă este necesar, de a o naţionaliza. În paralel, Sofia caută să obţină o derogare de la sancţiuni, scrie Politico.

România, unde Lukoil deţine rafinăria Petrotel, nu a luat încă o decizie oficială.

Totuşi, România analizează posibilitatea de a cere o „prelungire a termenului” pentru aplicarea sancţiunilor, în timp ce elaborează propriul plan de răspuns, a declarat un înalt oficial guvernamental, sub protecţia anonimatului.

Naţionalizarea este văzută ca o „ultimă soluţie”, a adăugat acesta.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat pentru Politico că România este „pregătită” din punct de vedere operaţional pentru orice scenariu. Planul guvernului urmăreşte „menţinerea activităţii economice din România, dar şi oprirea finanţării Federaţiei Ruse”, a precizat el.

Eforturile de a găsi noi proprietari pentru rafinării au fost şi mai mult puse sub semnul întrebării după ce, joi, compania elveţiană de trading Gunvor şi-a retras oferta de a cumpăra activele internaţionale ale Lukoil, în urma unei reacţii dure a Trezoreriei SUA faţă de propunerea de vânzare.

Noile măsuri afectează şi alte state membre UE. Germania a obţinut o derogare de şase luni pentru rafinăria Schwedt, deţinută de Rosneft, aflată sub control guvernamental încă din 2022. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a mers vineri la Washington pentru a obţine o scutire de la sancţiuni privind importurile de petrol rusesc prin conducte pentru Ungaria şi Slovacia vecină.

Sancţiunile apar pe fondul creşterii frustrării preşedintelui Donald Trump faţă de blocajul în eforturile de a obţine o încetare a focului în Ucraina. Şi Uniunea Europeană şi-a intensificat în ultimele luni campania de a elimina dependenţa rămasă faţă de energia provenită din Rusia.

Teoretic, obţinerea unor derogări sau numirea unui administrator de stat pentru rafinării nu ar trebui să fie o problemă.

Totuşi, în cel mai rău scenariu, în care rafinăriile îşi opresc activitatea, consecinţele ar fi foarte diferite pentru cele două ţări.

În Bulgaria, unde rafinăria deţinută de ruşi asigură până la 80% din necesarul de combustibil al ţării, oprirea ar lăsa Sofia fără provizii „până la sfârşitul anului”, a explicat Martin Vladimirov, analist principal la Centrul pentru Studiul Democraţiei.

În România, rafinăria Petrotel furnizează aproximativ „20% din combustibilul naţional”, potrivit Anei Otilia Nuţu, analist energetic la Expert Forum. În acest caz, o oprire ar duce la „câteva luni” de creşteri moderate ale preţurilor, a spus ea, în timp ce ţara caută surse alternative de import.

Totuşi, o închidere ar putea afecta exporturile către Republica Moldova, a adăugat ea. „Iar dacă Moldova va fi lovită puternic, Rusia va profita imediat de asta pentru o nouă uriaşă lovitură de imagine,” a avertizat Nuţu.