♦ Ryanair nu are nicio entitate fiscală înregistrată în România, ţară care reprezintă 1,8% din numărul total de pasageri transportaţi de Ryanair în toată reţeaua companiei aeriene ♦ ZF estimează venituri de 200-250 mil. euro pentru compania aeriană din transportul de pe aeroporturile locale ♦ Wizz Air, lider al pieţei, are două sucursale locale, dar din 2022 încoace nu mai are bilanţ financiar depus.

Ryanair, al doilea cel mai mare operator aerian de pe plan local după numărul de pasageri, estimea­ză 4 milioane de pa­sageri transpor­taţi înspre şi dinspre ae­ro­porturile locale, potrivit informaţiilor furnizate ZF de către reprezentanţii com­pa­niei. Creşterea vine în contextul în care compania aeriană va adăuga din toamna a­cestui an un nou ae­ro­port local în porto­foliu, anume Ae­ropor­tul Băneasa.

Astfel, Ryanair lansează din toamna a­cestui an primele ope­raţiuni de pe ae­ro­portul secundar din Bucureşti, de unde va zbura către cinci des­ti­naţii, anume Baden, Barce­lona, Bari, Memmingen şi Cracovia.

„Începând cu programul de iarnă (n.red. - din octombrie), vom opera şi de pe aeroportul din Băneasa, va fi al patrulea aeroport în care vom fi prezenţi, alături de Otopeni, Cluj şi Iaşi.

Va fi prima dată când intrăm pe aeroportul din Băneasa, de unde vom avea cinci rute cu o capacitate de peste 270.000 de pa­sageri“, spune pentru ZF Alicja Wojcik-Golebiowska, head of communications CEE, Ryanair.

Operatorul ae­rian nu are o compa­nie înregistrată în Ro­mânia, nici măcar o sucursală pe plan lo­cal. La fel ca în cazul Wizz Air, Ryanair poate opera zboruri de pe plan local fără să aibă obligaţia să aibă un sediu fiscal prin care să plătească taxe şi impozite pentru că legislaţia europeană permite acest lucru în industria aviatică.

În raportul financiar 2025 care arată situaţia veniturilor companiei între martie 2024 şi martie 2025, Ryanair a avut încasări de 13,9 miliarde euro la nivelul grupului. Spre deosebire de Wizz Air, Ryanair nu publică date cu privire la veniturile încasate pe cele mai importante pieţe în care activează sau alte detalii financiare ori de activitate.

Totuşi, în 2024, compania a transportat 200 de milioane de pasageri în toată reţeaua sa, dintre care 3,6 milioane de pasageri au fost înspre şi dinspre aeroporturile locale, ceea ce înseamnă că România reprezintă undeva la circa 1,8% din portofoliul Ryanair.

Dacă raportăm acest procent şi la venituri, Ryanair a obţinut venituri de circa 250 milioane de euro din activitatea dinspre şi înspre România, potrivit calculelor ZF.

În programul de guvernare al actualului guvern sunt prezentate mai multe măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea deficitului bugetar. Printre acestea se numără şi o măsură prin care guvernul ar vrea ca orice companie aeriană ar trebui să aibă sediu fiscal în România pentru a plăti taxe şi impozite. Însă pentru că legislaţia europeană permite acestor companii să opereze fără a avea companii în fiecare din pieţele în care activează, guvernul se gândeşte la introducerea unei taxe pentru fiecare bilet de avion cu plecare în afara ţării.

Cu noua expansiune, Ryanair va opera în programul de iarnă 44 de rute de pe toate cele patru aeroporturi locale. Compania operează, în prezent, de pe aeroporturile din Otopeni, Cluj şi Iaşi.

Băneasa a devenit în ultimul an un aeroport tot mai interesant pentru operatorii aerieni în contextul în care Otopeniul este supraaglomerat şi cu puţin loc de extindere în ceea ce priveşte adăugarea unor noi rute aeriene. Astfel, Wizz Air, FlyOne şi Ryanair sunt trei dintre companiile aeriene care au introdus rute regulate de pe aeroportul secundar al Capitalei.

Ryanair a intrat pe piaţa din România în 2008, când a introdus iniţial zboruri către Arad şi Constanţa din bazele sale din Italia. Ulterior, a început operarea unor zboruri către Târgu Mureş. În 2016, operatorul aerian a deschis la Timişoara prima bază din România şi, în acelaşi an, a mizat pe o a doua bază în Bucureşti. Astăzi, compania mai are o singură bază aeriană în România, pe aeroportul Otopeni, unde are alocate două aeronave, după ce în 2018 a ales să închidă baza din Timişoara ca urmare a performanţelor slabe înregistrate de aeroportul din vestul ţării.

Ryanair urmăreşte expansiunea şi către alte aeroporturi din ţară, spune Alicja Wojcik-Golebiowska, însă tarifele de operare de pe aeroporturile regionale sunt mari şi nu ar fi eficient din punct de vedere financiar pentru companie să facă paşi în deschiderea unor noi rute de pe aeroporturile regionale din ţară.

„Ne-ar plăcea să mergem şi către alte aeroporturi din ţară, însă există costuri operaţionale ridicate, ceea ce face ca dezvoltarea acolo să nu fie cu adevărat atractivă pentru noi în acest moment. Noi avem un plan foarte ambiţios de creştere în România şi în întreaga Europă Centrală şi de Est Plănuim să ne dublăm traficul în întreaga regiune şi ne-ar plăcea ca România să facă parte din această creştere. Dar, dacă aeroporturile regionale nu îşi revizuiesc politica privind tarifele, ne va fi foarte greu să includem aceste aeroporturi în acest plan“, mai spune Alicja Wojcik-Golebiowska.

Cu toate acestea, o bună parte din aeroporturile regionale au curse regulate operate atât de companii de linie, cât şi de operatori low-cost. Mai mult, aceste aeroporturi devin tot mai atractive pentru alţi operatori aerieni care introduc noi rute către destinaţii externe chiar şi în pofida unor posibile costuri operaţionale ridicate.

Nu este însă prima dată când Ryanair invocă costuri operaţionale ridicate pe aeroporturile regionale din România. În trecut, compania anunţase că îşi revizuieşte planul de creştere pe aeroportul din Iaşi şi că va redirecţiona capacitatea de creştere la Cluj şi în Polonia, după ce conducerea aeroportului a decis creşterea taxelor aeroportuare cu 25% după deschiderea noului terminal.