România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă la naştere din UE, de 76,5 ani. Cu toate acestea, indicatorul se îmbunătăţeşte faţă de ultimii ani. În 2021, speranţa de viaţă la naştere era de 75,6 de ani în România. 

Media UE este de 81,5 ani, în timp ce România are o speranţă de viaţă de 76,5 ani, cu aproximativ cinci ani mai puţin decât media europeană.

În fruntea clasamentului ţărilor membre UE se află state din sudul şi vestul Europei, unde speranţa de viaţă depăşeşte frecvent 83 de ani. Spania conduce clasamentul, cu 84 de ani, urmată de Suedia, Italia, Cipru, Luxemburg, Irlanda şi Franţa.

La polul opus se află mai ales state din Europa Centrală şi de Est. Bulgaria are cea mai mică speranţă de viaţă, de 75,8 ani, iar România, Letonia şi Ungaria se situează, de asemenea, în partea de jos a clasamentului, cu valori sub 77 de ani.

În 2024, speranţa de viaţă la naştere în UE a fost de 81,5 ani, în creştere cu 0,1 ani faţă de 2023. Speranţa de viaţă a scăzut în 2020 (80,4 ani) şi 2021 (80,1 ani) din cauza pandemiei de COVID-19, dar de atunci şi-a revenit şi a atins valori mai mari decât în 2019 (81,3 ani). Speranţa de viaţă la naştere în UE a fost estimată la 81,5 ani în 2024, ajungând la 84,1 ani pentru femei (cu 0,1 ani mai mult decât în 2023) şi 78,9 ani pentru bărbaţi (cu 0,2 ani mai mult decât în 2023).

Între 2002 (primul an pentru care datele privind speranţa de viaţă au devenit disponibile pentru toate ţările UE) şi 2019, speranţa de viaţă la naştere în UE a crescut cu 3,7 ani, de la 77,6 la 81,3 ani.  Creşterea a fost de 3,1 ani pentru femei şi de 4,2 ani pentru bărbaţi. Odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020, speranţa de viaţă la naştere în UE a scăzut cu 0,9 ani, ajungând la 80,4 ani, şi a scăzut în continuare în 2021, ajungând la 80,1 ani. Speranţa de viaţă la naştere a început să crească din nou în 2022, ajungând la 80,6 ani şi depăşind nivelul de dinainte de pandemie în 2023, cu 81,4 ani.