@ Perspectiva negativă fusese atribuită în septembrie 2025, când agenţia avertiza asupra derapajului bugetar. De atunci, execuţia s-a îmbunătăţit peste aşteptările Moody's, dar acest lucru nu a fost suficient pentru revenirea la perspectiva stabilă, pentru că motivul îngrijorării s-a mutat dinspre cifre spre capacitatea clasei politice de a susţine ajustarea pe mai mulţi ani.

Agenţia Moody's a confirmat vineri ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, şi a păstrat perspectiva negativă, invocând riscurile de implementare a programului multianual de consolidare fiscală într-un context politic marcat de absenţa unui guvern.

Au fost confirmate şi ratingul pentru datoria negarantată emisă în cadrul programului de note pe termen mediu, la (P)Baa3, şi ratingul pe termen scurt, la Prime-3. Perspectiva negativă a fost atribuită în septembrie 2025, iar comitetul de rating care a analizat situaţia României s-a reunit pe 4 august.

Motivul principal pentru menţinerea perspectivei negative este politic. Moody's aminteşte că moţiunea de cenzură adoptată în mai a dus la căderea premierului, iar fragmentarea din Parlament a întârziat formarea unui nou executiv, după două încercări eşuate.

Agenţia porneşte de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanţa de vară şi subliniază că acesta trebuie să funcţioneze de la începutul toamnei pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la finalul acestui an. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile, România nemaiorganizând aşa ceva după 1989.

Pe partea de execuţie bugetară, evaluarea este mai favorabilă. Moody's notează că rezultatele din 2025 şi din prima jumătate a lui 2026 au depăşit propriile estimări şi chiar ţintele guvernului, astfel că deficitul bugetar din acest an ar urma să scadă la 5,8% din PIB, de la 7,9% în 2025, o corecţie de peste două puncte procentuale într-un singur an. Explicaţia ţine de limitarea cheltuielilor şi de menţinerea încasărilor în pofida unei conjuncturi economice dificile, într-un an în care creşterea economică a fost de 0,7% în 2025, iar inflaţia a ajuns la 8,6% în decembrie faţă de decembrie.

Reducerea deficitului nu opreşte însă creşterea costului cu dobânzile. Necesarul de finanţare, care acoperă atât deficitul, cât şi refinanţarea datoriei, este estimat la circa 12% din PIB în medie pentru intervalul 2026-2028, iar randamentele la titlurile româneşti au urcat consistent în ultimii doi ani. Cheltuielile cu dobânzile ar urma să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025 şi 2% în 2023. Împrumuturile în condiţii avantajoase din instrumentul SAFE şi din PNRR temperează această creştere, dar nu o anulează, câtă vreme finanţarea rămâne preponderent de piaţă. Datoria publică este proiectată la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% în 2025, cu stabilizare în jurul a 66% până la finalul deceniului.

Printre punctele slabe rămân apropierea de războiul din Ucraina, deficitul de cont curent, de 7,9% din PIB anul trecut, şi calitatea instituţiilor, mai redusă decât la ţările cu rating similar, în special la capitolele control al corupţiei şi eficienţa politicii fiscale. De partea cealaltă, apartenenţa la Uniunea Europeană, potenţialul de creştere şi nivelul de bunăstare susţin ratingul. Plafonul de ţară a fost menţinut la A2.

O revenire la perspectiva stabilă ar necesita dovezi că există sprijin politic pentru continuarea ajustării după 2026, între care adoptarea bugetului pe 2027 înainte de finalul acestui an şi a unei legi a salarizării publice. O retrogradare ar putea veni dintr-un blocaj politic care ar opri consolidarea, din anularea unor reforme deja adoptate sau dintr-o escaladare a riscurilor geopolitice.

Ministrul de finanţe, Alexandru Nazare: Mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch - transmis atât prin raportul publicat azi cât şi în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanţe - este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală şi reformele asumate

”O ştire importantă pentru economia României: agenţia internaţională Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al ţării, iar România rămâne în categoria statelor recomandate investiţiilor. Eforturile continue ale Ministerului Finanţelor, în numele Guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar şi creşterea disciplinei fiscale sunt recunoscute internaţional şi în raportul Moody’s publicat azi”, a scris pe Facebook ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, după ce agenţia de rating Moody's a reconfirmat ratingul suveran. 

Vedeţi mai jos ce a spus Nazare: 

► Ratingul de ţară este un indicator al încrederii pe care investitorii şi pieţele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest lucru înseamnă că rămânem o destinaţie credibilă pentru investiţii şi finanţare. Menţinerea sa ajută România să se împrumute în condiţii mai bune, să atragă investiţii şi să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetăţeni şi mediul de afaceri.

► *Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025*, iar acest lucru contribuie la încetinirea creşterii datoriei publice şi la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenenţa la Uniunea Europeană şi accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei.

► În acelaşi timp, mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch - transmis atât prin raportul publicat azi cât şi în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanţe - este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală şi reformele asumate. Stabilitatea politică şi disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esenţiale pentru ca România să îşi consolideze această poziţie şi, în perioada următoare, să obţină îmbunătăţirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiţie şi obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanţe.

► Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanţare, creşterea costurilor cu dobânzile, evoluţia datoriei publice, dezechilibrul de cont curent şi, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele şi ajustarea fiscală.

► Am obţinut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenţiei S&P.

► Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuţie bugetară, seriozitate şi decizii coerente că România îşi respectă direcţia asumată.