♦ „Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ.“

România ar putea pierde 7,8 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avertizează noul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru. Proiecte precum construirea de şcoli şi spitale, dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare, sprijinirea IMM-urilor şi a sectorului social – sunt în pericol de a fi abandonate sau amânate din cauza întârzierilor în implementare.

Prin PNRR, România are la dispoziţie 28,5 mld. euro în fonduri europene, dintre care 7,5 miliarde euro au fost cheltuite, iar 1,9 miliarde euro sunt încasate, dar neutilizate. Pîslaru susţine că România a pierdut deja 10,7 milioane euro din cererea de plată 2 (CP2) şi avem deja o suspendare de 860 milioane euro din cererea de plată 3 (CP3). În plus, România riscă să piardă alte 7,8 miliarde euro bani europeni din componenta de împrumut.

„Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ“, a spus Dragoş Pîslaru în cadrul unei conferinţe de presă.

Ministrul subliniază că cererea de plată cu numărul trei din PNRR a fost acceptată doar parţial, iar Comisia Europeană a suspendat deja o tranşă de 860 milioane euro aferente a şase jaloane din program.

„Sunt lucruri pe care poate lumea le ştia. Ce trebuie să înţelegem este că dacă s-a discutat despre întârzierea de reforme în spaţiul public, acesta a fost doar vârful de iceberg. În această primăvară şi vară, Comisia Europeană a început să ne întrebe din ce în ce mai serios cum vrem să implementăm investiţiile din PNRR în condiţiile în care progresul fizic pe o bună parte dintre aceste investiţii este zero sau foarte scăzut. Cu alte cuvinte, dacă noi trebuie să finalizăm investiţiile până la 31 august 2026, cum poţi să faci asta dacă nu ai construcţia aceasta nici măcar demarată.“

Dragoş Pîslaru acuză că deciziile întârziate, lipsa de reforme şi populismul politic din ultimii ani au compromis calendarul PNRR.

„Primul lucru pe care trebuie să-l subliniem este că am ajuns aici ca urmare a populismului pe care l-am avut în administrarea ţării. Am avut perioada electorală extinsă de peste un an, am avut alte priorităţi, lucruri care au condus la respingerea sau amânarea unor reforme pentru că ele nu erau populare, nu aduceau voturi, deşi erau imperios necesare pentru împingerea mai departe a planului. Am ajuns aici pentru că a existat o lipsă de asumare a acestei modernizări pe care o avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aici nu este vorba de mofturi ale Comisiei Europene. Aici este vorba despre faptul că aveam un plan şi acele lucruri nu s-au făcut la timp sau au fost amânate.“

Mai mult, el critică modul în care proiectele au fost incluse în PNRR, menţionând că, în dorinţa de a acoperi cât mai multe domenii, proiectele majore au fost fracţionate.

„Pe cei 28,5 miliarde de euro alocaţi pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun. Mai întâi, ca să băgăm cât mai multe lucruri în PNRR, s-au fracţionat proiecte majore, autostrăzi. Cu alte cuvinte, ca să băgăm toate autostrăzile, în loc să zic că se finanţează autostrada A7 integral din PNRR, am pus că se finanţează jumătate din PNRR şi jumătate dintre fonduri naţionale, ca să încapă şi A8-ul şi alte lucruri. Făcând acest lucru fracţionat, ai nişte angajamente bugetare pe bani naţionali, pe care România îi are şi nu îi are în această perioadă, cu deficit bugetar 9,3%“, a detaliat Pîslaru.

De asemenea, ministrul susţine că până la mijlocul săptămânii viitoare va fi publică o situaţie foarte clară cu privire la stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR.

„Asta înseamnă că discutăm de cele 7,8 miliarde de euro , dar şi de diferenţa care a fost asumată prin contracte de finanţare până la cei 47,4 miliarde de euro. Dintre ele, cele care sunt doar pe hârtie trebuie scoase.“

În infrastructura feroviară, dintre cei 2.741 de kilometri de cale ferată prevăzuţi pentru modernizare sau construcţie, 854 km – în valoare de 1,4 miliarde euro – sunt în pericol.

„Nu discutăm doar de infrastructura rutieră, discutăm şi de infrastructura feroviară. Cu semn de întrebare în acest moment din cei 2.741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizate sau infrastructură nouă 854 de kilometri sunt cu semn de întrebare. Discutăm în acelaşi timp aferent unei sume de 1,4 miliarde de euro. Infrastructura feroviară este o prioritate foarte mare a României. Evident vom găsi o sursă alternativă, se va faza, nu înseamnă că se pierd proiectele, dar înseamnă că ratăm o ocazie a le fi făcut la timp“, a mai spus Pîslaru.