România trece în prezent printr-o tranziţie de la un model de creştere economică bazată pe consum la un model de creştere bazat pe investiţii, în condiţiile în care piaţa locală dispune de o serie de avantaje şi oportunităţi, atât pentru investitorii străini, cât şi pentru cei locali, sunt câteva dintre concluziile conferinţei „Descoperiţi România. Care sunt atuurile României în competiţia pentru atragerea investiţiilor?“, organizată de Fundaţia Deloitte România.

„România a evoluat enorm de când ne-am realăturat familiei europene, căreia îi aparţineam de drept dintotdeauna. Vreau să vorbesc de încredere. Încrederea că mediul de afaceri este primitor şi ofertant pentru investitori şi că oportunităţile abundă, doar că uneori nu ştim să le identificăm sau să le facem cunoscute. Încrederea că promovarea României nu se face doar de către o agenţie specializată, ci de către fiecare dintre noi, în primul rând demonstrând competenţă, angajament, hărnicie şi creativitate în munca pe care o depunem zi de zi în cadrul companiilor, multinaţionale sau antrepreno­riale, care construiesc România“, a declarat Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova în deschiderea evenimentului în cadrul căruia a fost lansat şi studiul „Oportunităţi pentru investitorii străini în România“, realizat de Academia de Studii Economice Bucureşti.

Analiza propune un tablou al resurselor la care investitorii străini pot avea acces, de la resurse umane (cei peste 8 milioane de lucrători activi, niveluri salariale competi­tive, competenţe digitale şi multilingvistice), resurse naturale (energie - petrol şi gaze, lignit, energie eoliană, solară, hidro, geoter­mală; materii prime esenţiale - grafit, mag­neziu, elemente de pământuri rare, cupru, aur; izvoare de apă minerală - peste 2.500; teren arabil - 8% din suprafaţa agricolă utilizată a UE; fond forestier - 6,5 milioane de hectare), infrastructură (căi ferate - 19.600 km, 20% electrificate; autostrăzi - 1.300 km, din care 200 km finalizaţi în 2024), porturi fluviale şi maritime şi aeroporturi.

Vedeţi aici studiul integral.

În acelaşi timp, România suferă încă de disparităţi de dezvoltare foarte mari între regiuni, dar care pot fi privite şi ca oportunităţi de creşteri viitoare. Nivelul de trai la nivel naţional a ajuns la 78% din media UE în 2024, însă el variază de la 190% din media UE în Bucureşti-Ilfov, cea mai dezvoltată regiune la doar 47% din medie în zona Nord-Est.

”Avem o ocazie absolut istorică să schimbăm modelul de dezvoltare a României. A fost o perioadă în care modelul de dezvoltare se baza pe investiţii străine, după care a fost preponderent bazat pe consum. Astăzi suntem într-o situaţie complet atipică. Pe de-o parte avem tensiune fiscal-bugetară, deficit bugetar, deficite gemene, dar, pe de altă parte, anul acesta suntem undeva la 8% din PIB investiţii.  Este cea mai mare cifră raportată la PIB de investiţii din Uniunea Europeană”, a precizat Dragoş Pîslaru, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prezent la conferinţă. În opinia lui, România are posibilitatea de a face această schimbare de marcaz pentru investiţii. ”Anul trecut, bugetul de investiţii era bazat în bună parte pe programe naţionale, anul acesta bugetul este bazat pe fonduri europene în cea mai mare parte”, a adăugat Pîslaru.

Conform studiului realizat de ASE, primele trei regiuni în funcţie de potenţialul de a atrage ISD sunt Sud-Est (Constanţa, Galaţi, Tulcea), zone atractive în energia regenerabilă, în logistică asociată domeniului maritim şi în industria alimentară, Nord-Est (Iaşi, Bacău, Suceava), unde există forţă de muncă disponibilă, la costuri competitive, şi o infrastructură educaţională solidă, cu potenţial de dezvoltare pentru IT&C, industria auto, producţie şi servicii, industria agroalimentară şi logistică, precum şi Centru (Cluj, Alba, Sibiu), care îşi consolidează rolul  de regiune multifuncţională, cu oportunităţi în IT&C, cercetare-dezvoltare, industrie, educaţie şi infrastructură.

În ceea ce priveşte zona fiscală, în pofida schimbărilor recente care au crescut povara pentru companii, România are în continuare un impozit pe profit de 16%, mai scăzut decât în alte ţări din zonă (Slovacia – 21-24%, Cehia – 21%, Polonia – 19%), facilităţi pentru cercetare-dezvoltare mai generoase decât în alte state, şi un TVA de 21%, printre cele mai reduse din regiune.

”Am visat că România are o viziune clară despre atuurile sale economice, despre locul său în lanţurile de valoare europene şi globale, despre sectoarele, segmentele şi zonele geografice unde sunt oportunităţile cele mai ofertante de investiţii, despre cum ar trebui folosite strategic şi coordonat sutele de miliarde euro pe care le putem mobiliza în anii următori din ce a mai rămas din PNRR, din viitoarea programare multianuală a fondurilor europene, din ReArm şi SAFE, din bugetul de stat, din investiţii străine directe şi din antrenarea capitalului local. O viziune despre cum putem fi un mare actor european în energie, în agri-alimentar, în anumite tehnologii, în logistică şi în apărare”, a mai spus Alexandru Reff.

Studiul „Oportunităţi pentru investitorii străini în România” a fost realizat pentru a oferi o analiză de actualitate şi bine documentată asupra climatului investiţional din România, într-un context european şi global aflat în continuă schimbare.

Cercetarea a fost efectuată de o echipă de experţi din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ca parte a unei iniţiative mai ample a Fundaţiei Deloitte, şi a beneficiat de sprijinul voluntarilor Deloitte.