Dumitru Sandu, sociolog: „Vorbim despre un trend de lungă durată de nemulţumire a populaţiei din România în legătură cu evoluţia economică şi cu proasta funcţionare a instituţiilor publice.“

Anul trecut, din ţară au plecat definitiv aproape 50.000 de români, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), aceasta fiind şi cea mai mare valoare a migraţiei externe definitive care s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani în România.

În ultimul deceniu, arată aceleaşi date, România a pierdut prin mi­gra­ţia externă definitivă echivalentul populaţiei unor judeţe precum Covasna sau Sălaj, care au sub 250.000 de locuitori.

„Cifra din 2022, cea mai mare din­tre cele raportate de INS în ulti­mii treizeci de ani, vorbeşte despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au ple­cat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vor­beşte de un trend de lun­gă durată de nemulţumire consisten­tă a populaţiei din România în legă­tură cu evoluţia economică. Politicie­nii, mai ales, au tendinţa de a econo­miza problema, de a o interpreta prin lentilă strict econo­mi­că. E corect, dar nu suficient. A­ceas­tă ilustrare pe care o oferă INS în legătură cu emigrarea definitivă vor­beş­te şi de o proastă funcţionare a in­sti­tuţiilor economice şi de servicii pu­blice din România“, a explicat pentru ZF sociologul Dumitru Sandu.

Aceste cifre fac referire doar la ple­cările definitive din ţară, care im­pli­că şi schimbarea domiciliului şi sunt se­pa­rate de cele care arată totalul emi­gran­ţilor temporari, care pot fi tineri ca­re merg în străinătate la studii sau oa­meni care pleacă să lucreze în alte ţări, dar care revin în cele din urmă în ţară.

Raportându-se la seria de date din ultimul deceniu, sociologul mai spu­ne că are loc şi o migra­ţie de recu­perare. Acest fenomen a fost influ­en­ţat inclusiv de pandemia de COVID-19, detaliază el, în­trucât în 2020, la debutul acesteia, numărul plecărilor definitive din ţară a scăzut, iar apoi, după termi­narea crizei, a început imediat o recuperare, astfel că acesta a crescut treptat şi a ajuns, în 2022, la aproape 50.000.

„E ca după răz­boi, în sensul că în timpul războiu­lui au loc nişte schimbări majore şi apoi se revine la trendul de dinainte“, a punctat Dumitru Sandu.

În 2022, arată statisticile publi­cate de INS, cei mai mulţi români au emigrat în Italia (8.400), Germania (7.600) şi Spania (7.300).

Aceleaşi date arată că anul trecut cea mai mare parte dintre românii care au plecat definitiv din ţară aveau domiciliul în Bucureşti (7.000), Iaşi (4.900), Vaslui (2.500) şi Galaţi (2.300). Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt oameni care au între 15 şi 19 ani şi, respectiv, între 35 şi 39 de ani.

Astfel, din statisticile INS rezultă că majoritatea emigranţilor sunt tineri sau familii tinere.

Sociologul Dumitru Sandu este de părere că tinerii care aleg să plece din România şi să nu se mai întoarcă o fac pentru că nivelul lor de aspiraţie creşte, se raportează la standardele de viaţă din Uniunea Europeană şi nu mai corespunde cu realitatea de la momentul actual din ţară.

„PIB-ul per capita din România a crescut în ultima perioadă faţă de media europeană, dar populaţia se face că nu vede, pentru că nivelul de aspiraţie al tineretului, în special, este în creştere şi se raportează la media europeană. Oamenii vor să trăiască în România ca într-o ţară de afară“, a mai adăugat el.

Totodată, adaugă sociologul, un alt factor care influenţează creşterea numărului de emigranţi este cererea sporită de forţă de muncă în Occident. Efectul acestui factor, detaliază el, se simte mai ales în tări periferice precum România.