Criza energetică declanşată de războiul din Orientul Mijlociu şi de blocarea Strâmtorii Ormuz scoate la iveală vulnerabilităţile structurale ale industriei inteligenţei artificiale. 

Analiştii avertizează că dependenţa de energie, materii prime şi investiţii uriaşe ar putea transforma sectorul într-o posibilă bulă financiară cu impact asupra economiei globale, scrie Il Post.

Inteligenţa artificială este unul dintre domeniile tehnologice cu cea mai rapidă creştere, dar şi unul dintre cele mai mari consumatoare de energie. Dezvoltarea sistemelor AI şi operarea centrelor de date necesită cantităţi uriaşe de electricitate. Infrastructura pe care se bazează industria depinde de o reţea globală complexă de producţie şi aprovizionare, mai arată Il Post.

Lanţul de producţie al tehnologiei AI traversează zeci de graniţe înainte de a ajunge la produsul final, iar perturbările energetice pot avea efecte imediate asupra producţiei. Criza actuală afectează în special Asia de Est, unde se află unele dintre cele mai importante companii producătoare de cipuri. Coreea de Sud şi Taiwan găzduiesc giganţi precum Samsung, SK Hynix şi TSMC, responsabili pentru o mare parte din semiconductoarele utilizate în centrele de date şi sistemele AI.

TSMC, compania taiwaneză care produce majoritatea cipurilor avansate utilizate de platformele de inteligenţă artificială, depinde de energie stabilă şi de materii prime provenite în mare parte din regiunea Golfului. Producţia semiconductorilor necesită elemente precum heliul, sulful şi bromul. Iar aceste resurse sunt dificil de înlocuit şi se află concentrate în mare parte în zona Orientului Mijlociu. Înaintea izbucnirii conflictului, aproximativ o treime din rezervele mondiale de heliu proveneau din Qatar, iar o mare parte din transporturile globale de sulf treceau prin Strâmtoarea Ormuz. Închiderea sau blocarea acestei rute maritime afectează direct lanţurile globale de aprovizionare şi poate reduce producţia de cipuri.

Expansiunea rapidă a inteligenţei artificiale a fost alimentată de investiţii masive din partea marilor companii tehnologice şi a fondurilor financiare. Microsoft, Google, Amazon şi Meta au investit sute de miliarde de dolari în centre de date şi infrastructură pentru AI. Majoritatea acestor investiţii au fost finanţate prin împrumuturi şi capital privat. Acest lucru creşte vulnerabilitatea sectorului în cazul unei încetiniri economice.

Unii analişti avertizează că dacă veniturile generate de tehnologia AI nu vor creşte suficient de rapid pentru a acoperi costurile uriaşe ale infrastructurii, evaluările companiilor ar putea scădea brusc, declanşând o reacţie în lanţ pe pieţele financiare.

Războiul a scos în evidenţă nu doar dependenţa energetică a industriei AI, ci şi fragilitatea infrastructurii fizice. Centrele de date, elemente esenţiale pentru funcţionarea serviciilor cloud şi a sistemelor de inteligenţă artificială, pot deveni ţinte strategice în zonele de conflict. În ultimele săptămâni, atacuri cu drone au vizat infrastructuri tehnologice din statele Golfului. Exact unde unele companii americane planificau extinderea centrelor de date.

Această situaţie a alimentat discuţiile despre o posibilă „policriză”, termen folosit de economişti pentru a descrie situaţii în care multiple crize – energetice, financiare şi geopolitice – se amplifică reciproc.

De la începutul anului 2026, acţiunile unor companii majore implicate în dezvoltarea infrastructurii AI au înregistrat scăderi semnificative, în unele cazuri între 11% şi 29%. Deşi unele analize sugerează că sectorul ar putea rezista pe termen lung, actuala criză a evidenţiat riscurile structurale ale unei industrii care a crescut rapid pe baza unor investiţii masive şi a unei dependenţe puternice de energie şi resurse rare.

Pentru moment, conflictul din Orientul Mijlociu nu a provocat o prăbuşire a pieţei tehnologice, dar a expus puncte vulnerabile care ar putea deveni critice dacă tensiunile geopolitice şi criza energetică se vor prelungi.