Reacţia pieţelor a fost rapidă şi amplă. Investitorii se tem că tensiunile militare s-ar putea extinde în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz - rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial - a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi în aprovizionarea cu petrol.

Cotaţia Brent, reperul internaţional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele şapte luni. De asemenea, contractele futures pentru petrolul american - acordurile de cumpărare cu livrare la o dată viitoare - au crescut cu 9%, depăşind 72 de dolari pe baril. De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a împins preţul şi mai sus.

În paralel, contractele futures de pe Wall Street (acorduri prin care investitorii pariază pe evoluţia indicilor înainte de deschiderea efectivă a bursei) indică o deschidere în scădere a pieţelor americane. Indicele S&P 500, care urmăreşte evoluţia celor mai mari 500 de companii listate în SUA, era în scădere cu aproximativ 1% în tranzacţiile din Asia, iar Nasdaq 100, dominat de marile companii din tehnologie, pierdea peste 1%.

În schimb, aurul a crescut, investitorii orientându-se către active considerate mai sigure în perioade de incertitudine.

Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat incertitudinile. El a declarat că atacurile asupra Iranului - care au vizat peste 1.000 de ţinte şi au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei şi a unor comandanţi militari de rang înalt - vor continua.

Economiştii avertizează că, dacă petrolul trece de 100 de dolari pe baril şi se menţine la acel nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflaţie, combinaţia periculoasă dintre inflaţie ridicată, încetinirea creşterii economice şi creşterea şomajului.

Evercore ISI, un important grup de analiză financiară din SUA, atrage atenţia că o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz va genera nu doar creşteri de preţuri, ci şi probleme în disponibilitatea livrărilor. În plus, o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar avea un impact semnificativ asupra Europei.

Şi Citi, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, avertizează că, spre deosebire de alte crize care au trecut repede, actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate, iar conflictul din Iran se va prelungi.

Pieţele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaţionist. Conflictul militar se traduce imediat în scumpiri la energie, presiune pe burse şi o revenire a activelor de refugiu. Dacă tensiunile se adâncesc, efectele s-ar putea resimţi rapid şi în economie, inclusiv la pompă şi în facturile la energie.