Radiografia puterii de cumpărare în Europa: Un român, un bulgar şi un polonez îşi permit în medie şapte „coşuri de cumpărături“ de alimente pe lună. Un austriac poate cumpăra 12

Autor: Cristina Roşca Postat la 25 februarie 2020 187 afişări

Un român cheltuie în medie lunar pe alimente, băuturi şi ţigări 95 de euro, a doua cea mai mică sumă, după cea pe care o plăteşte vecinul bulgar, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Radiografia puterii de cumpărare în Europa: Un român, un bulgar şi un polonez îşi permit în medie şapte „coşuri de cumpărături“ de alimente pe lună. Un austriac poate cumpăra 12

♦ Piaţa de comerţ alimentar din România este estimată la 22,3 mld. euro în 2019, în urcare cu circa 5% comparativ cu anul anterior ♦ Valoarea include atât vânzările magazinelor moderne - hiper şi supermarketuri, magazine de discount şi proximitate -, cât şi ale jucătorilor tradiţionali, micii chioşcari şi alimentarele.

Un român cheltuie în medie lunar pe alimente, băuturi şi ţigări 95 de euro, a doua cea mai mică sumă, după cea pe care o plăteşte vecinul bulgar, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Prin comparaţie, cehii, ungurii şi polonezii dau peste 125 de euro lunar, în medie. Iar în ceea ce îi priveşte pe austrieci şi pe germani - unii dintre cei mai bogaţi europeni raportat la salariul mediu şi la puterea de cumpărare -, suma se situează în jurul valorii de 230 de euro lunar.

Totuşi, această valoare nu trebuie privită independent, ci trebuie coroborată cu câştigul salarial net. Mai exact, deşii românii cheltuie a doua cea mai mică sumă, ei sunt şi cei care au al doilea cel mai redus câştig salarial din UE, după bulgari.

Astfel, dintr-un salariu lunar de circa 700 de euro, un român îşi cumpără şapte „co­şuri de cumpărături“. Mai exact, cheltuiala cu alimentele, băuturile şi ţigările reprezintă 13,5% din salariul mediu net lunar. Valoarea este aproape identică cu cea din Bulgaria şi Polonia, semn că puterea de cumpărare este similară. Totodată demonstrează că preţurile sunt aliniate la nivelul de trai din regiune. Totuşi, se poate remarca diferenţa faţă de Occident dat fiind că un austriac cheltuie lunar pe alimente, băuturi şi ţigări 233 de euro şi câştigă 2.885 de euro, adică suficient cât să cumpere de 12 ori necesarul de alimente.

Dat fiind că un austriac dă doar 8% pe alimente din câştigul lunar, iar un neamţ 10%, rezultă că aceşti consumatori au mai mulţi bani pentru alte tipuri de cheltuieli, precum vacanţe, sănătate sau educaţie.

În România au existat de-a lungul anilor multe discuţii privind faptul că preţurile sunt aliniate celor din Occident - cel puţin în cazul anumitor produse - iar salariile sunt cele rămase în urmă.

În ultimii ani însă, pe fondul unei creşteri economice robuste, salariile au crescut şi ele. Mai exact, în 2009, primul an de criză, salariul mediu net pe economie era de 1.361 de lei, pe când la finalul anului trecut se apropiase de 3.350 de lei (700 de euro). Doar în ultimul an (din 2018 în 2019) saltul a fost de aproape 24%. Avansul accelerat vine şi pe fondul majorărilor salariului minim pe economie, care a ajuns la 1.346 de lei net pe lună după ce a crescut din nou la începutul acestui an. Ritmul de creştere în cazul acestuia a fost chiar mai accelerat.

Criza de forţă de muncă din toate sectoarele a fost unul dintre motivele care au impulsionat aceste creşteri. Un altul a fost politica guvernamentală şi faptul că România era mult în urma Occidentului. În al treilea rând, pe piaţa locală au venit investiţii cu o valoare adăugată mai mare, ce plătesc salarii pe măsură, închizându-se de multe ori fabrici care produceau în lohn şi plăteau salariul minim. Motivele sunt interconectate de altfel.

Totuşi, România mai are încă mult de recuperat dat fiind că un austriac câştigă aproape 3.000 de euro, iar un neamţ aproape 2.250 de euro net pe lună.

Majorările salariale au avut un impact major asupra consumului, care a crescut puternic în ultimii ani, cu peste 10% în 2016 şi 2017 şi cu 5-7% în ultimii doi ani. Acest apetit de shopping s-a văzut în vânzările retailerilor de orice fel. În cazul companiilor din comerţul alimentar creşterea a venit din faptul că românii au cumpărat mai mult în volum (mai multe bucăţi), dar mai ales în valoare. Mai exact au cumpărat produse mai scumpe. Mai mult, deşi se estimează o încetinire a economiei şi o temperare a consumului, piaţa de comerţ alimentar este aşteptată să continue să crească încet dar sigur. România mai are de recuperat decalajul faţă de Occident şi chiar şi faţă de ţările din regiune.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
cumparare,
alimente,
bulgar,
roman,
austriac

ALEPH STORY: Cine sunt cei mai mari proprietari de terenuri Agricole din România

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.