Scurtarea lanţului de distribuţie dintre producător şi consumator şi creşterea vânzărilor produ­cătorilor români în mediul online faţă de cele din obişnuitul comerţ tradiţional au fost, poate, cele mai impor­tante tendinţe în anul 2021 din industria ali­men­tară şi a bău­tu­rilor, o piaţă eva­luată la 60 mld. lei. În plus, mulţi dintre managerii din indus­tria de profil consideră că pandemia de COVID-19 a venit cu oportunităţi, mai degrabă, decât cu provocări. Totuşi, ei recunosc că situaţia a fost mult îngreunată faţă de anul 2020, de preţurile în creştere, în lanţ, pentru toate materiile prime.

„În orice situaţie de criză, este esenţial ca liderul să fie capabil să transmită încredere, să traseze o direcţie, un scop“, a spus Ioan Popa, preşedintele Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, într-un interviu acordat recent pentru ZF.

Tranzacţiile continuă: „a funcţiona“ bine pe piaţă devine o prioritate

În 2021, au avut loc multe tranzacţii importante pe piaţa alimentară şi a băuturilor, având în vedere contextul dificil în care au fost puşi anumiţi producători de valurile de scumpiri ale materiilor prime şi utilităţilor. De exemplu, Scandia Foods din Sibiu a cumpărat două companii, Agra’s din Alba Iulia de la Dan Sărmăşan şi Ligia Sanda Stîncel, specializată în procesarea cărnii şi producţia de preparate pe bază din carne, şi Ron’s Land Green, companie care realizează produse congelate.

De asemenea, Luchi Georgescu, proprietara producătorului de mezeluri Meda Prod 98, spunea la finalul 2021 pentru ZF că a avut discuţii şi întâlniri cu investitori foarte serioşi care i-au propus să-i cumpere compania, dar a refuzat.

Anul viitor va începe, cu siguranţă, cu noi tranzacţii, dat fiind numărul de ordinul miilor de anunţuri de vânzare a unor fabrici de pe site-urile specializate de comerţ online, fie ele IMM-uri sau firme mari. Pe platforma Piaţa Afacerilor, de exemplu, se vinde o afacere pusă pe picioare în urmă cu 30 de ani, care are un abator şi o fabrică de procesare a cărnii o capacitate de tăiere de 40 tone/zi, modernizată în urmă cu zece ani. Suma pentru care este scoasă la vânzare se ridică la 7 milioane de euro.

Online-ul „strigă“ realizările şi primeşte investiţii mai mari

Comerţul online se conturează ca un canal principal de vânzare pentru repre­zen­tanţii industriei alimentare, mai ales în con­textul impredictibilităţii din HoReCa, mar­cată în ultimii doi ani de închideri şi redes­chideri ale localurilor. În cazul Cramelor Cotnari de exemplu, al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa vinurilor, vânzările online au ajuns la 10% din total în acest an, potrivit celor mai recente date oferite de companie. În cazul altor companii, el înseamnă chiar şi 15% din vânzările totale.

În 2022, una dintre direcţiile de investiţii ale companiei Boromir Ind, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de morărit, panificaţie şi patiserie din România, va fi în magazinul online, unde cererea este în creştere.

Brandurile vor investi în tehnologie şi inovaţie

La Lorraine România, parte din La Lorraine Bakery Group Belgia, un important producător de pâine congelată de pe plan local cu fabrică în Câmpia Turzii, a deschis în 2021 o linie nouă, cu echipamente de ultimă generaţie, care va dubla capacitatea fabricii.

„În 2022 vom instala o linie nouă de ambalare la pungă, dar vom investi şi în automatizări de procese logistice şi optimizări energetice. Bugetul total de investiţii va fi de circa 2 mil. euro“, au spus la finale anului trecut pentru ZF reprezentanţii Şapte Spice, unul dintre cei mai mari producători de pe piaţa de morarit din România.

Grupul Agricola, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, va miza în con­tinuare pe inovaţie, după ce a scos pe piaţa cunoscutele ouă ochioase şi inmoase în urmă cu câţiva ani, dar şi alte produse noi.

Mâncarea se scumpeşte

Companiile din industria alimentară consumă cu utilităţile circa 10-15% din costul de producţie, din datele adunate de ZF de la reprezentanţi din piaţă. În contextul în care preţul energiei a bătut record după record şi a ajuns la circa 2.000 lei/ MWh, iar unele companii plătesc dublu pentru a produce, impactul se vede direct în buzunarul consumatorilor.

Cezar Gheorghe, expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor din România, consi­deră că vom trage după noi ultimele trei luni din 2021 şi vom simţi reculul în primul trimestru din 2022. „Tot ce va veni peste trei luni va purta amprenta crizei ener­ge­tice pe care o trăim în ultima perioadă şi a scumpirii ma­te­riilor prime din ultimele două luni. Iar pre­ţul îl plătim cu toţii, indi­fe­rent de mediul social. Alimentele sunt con­di­ţionate de pre­ţul materiei prime, costurile de procesare ce conţin energie şi de cos­turile logistice.“

Mâncare nouă

Trendurile internaţionale care se bazează pe ideea de protejare a mediului au început să îşi facă simţită prezenţa şi în piaţa românească, iar companiile trebuie să prindă acest tren. Eberhard Răducanu, CEO al Verdino Foods, care realizează pro­duse pe bază proteină din mazăre, spune că în România există o evoluţie nume­rică incontestabilă în rândul consumatorilor care doresc să îşi diminueze con­sumul de carne şi implicit să îşi reducă im­pactul personal asupra mediului, însă fără a renunţa la savoarea şi textura cărnii sau la preparatele şi gustările lor preferate.

De asemenea, Marius Bîcu, director ge­neral al afacerii Ferma cu Omenie din judeţul Alba, care produce brânzeturi din lapte de vacă şi de oaie, a afirmat că producerea cărnii în laborator şi a ouălor din plante, din lupini, sună ciudat, iar la fel sună şi să mâncăm alge sau insecte, dar acesta va fi viitorul. „Multe companii investesc în astfel de mâncare.“

Publicaţia The Guardian a scris că compania franceză Ynsect a strâns 225 de milioane de dolari pentru a face cea mai mare fermă de insecte din lume, iar în Marea Britanie guvernul a dat companiei Entocycle o subvenţie de 10 milioane de lire pentru a face o fermă de larve.