Rubla rusească a ajuns la cel mai puternic nivel din ultimii peste trei ani, pe fondul dezechilibrelor comerciale tot mai mari şi al ratelor ridicate ale dobânzilor, ceea ce adaugă presiuni suplimentare asupra bugetului ţării, în timp ce războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei intră în al cincilea an, scrie FT. 

Moneda s-a apreciat cu peste o cincime faţă de dolar şi euro de la 19 martie, la scurt timp după ce Donald Trump a prelungit o derogare de la sancţiunile asupra petrolului rusesc, în contextul în care războiul dintre SUA, Israel şi Iran a declanşat o criză energetică globală.

Deşi veniturile din exporturile de petrol au crescut accelerat, aprecierea rublei a făcut ca alte exporturi să devină mai puţin competitive, iar importurile slabe — afectate de sancţiuni şi de stagnarea economiei ruse — au limitat efectul pozitiv asupra inflaţiei pe care l-ar fi avut bunurile importate mai ieftine.

„Economia Rusiei este orientată spre exporturi, astfel că o întărire semnificativă a monedei naţionale face mai mult rău decât bine”, a declarat Alexander Potavin, analist la compania de brokeraj moscovită Finam.

Un director executiv de rang înalt din cadrul uneia dintre cele mai mari bănci din Rusia a adăugat că o rublă „excesiv” de puternică este „în esenţă o taxă pentru exportatori”.

Rubla se află la cel mai puternic nivel faţă de dolarul american din februarie 2023 şi s-a apreciat cu peste 60% în termeni de dolar faţă de minimul atins la începutul anului trecut. În prezent, se tranzacţionează în jurul valorii de 71 de ruble pentru un dolar, comparativ cu 115 ruble pe 1 ianuarie 2025.

Vorbind la o conferinţă industrială în această lună, Vladimir Putin a descris „rubla puternică” drept una dintre problemele „triste” cu care se confruntă economia naţională.

Exporturile de energie contribuie cu aproximativ o cincime la veniturile bugetare ale guvernului. Deşi aceste venituri au fost impulsionate de războiul cu Iranul, aprecierea monedei a afectat alte exporturi esenţiale pentru economia Rusiei, precum fierul, oţelul, îngrăşămintele şi grâul.

„Vedem că rata de schimb pur şi simplu distruge acum comerţul cu cereale [al Rusiei]”, a declarat Masha Belikova, analist la Fastmarkets Agricensus.

Potrivit acesteia, exportatorii ruşi de cereale se confruntă cu dificultăţi în stabilirea unor preţuri care să fie profitabile fără a-şi pierde competitivitatea.