„Principalul motiv pentru această idealizare este dezamăgirea profundă faţă de clasa politică din ultimele trei decenii”, a afirmat Nicuşor Dan pe Facebook, adăugând că „corupţia, lipsa de transparenţă, promisiunile nerespectate şi sentimentul de nedreptate” au contribuit la pierderea încrederii oamenilor în prezent şi viitor.

Şeful statului a subliniat că nostalgia faţă de comunism este alimentată şi de campanii de dezinformare, care promovează „o imagine distorsionată a trecutului”, ignorând represiunea, frica, foametea şi lipsa de libertate.

„Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceauşescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria colectivă şi cât de uşor pot fi manipulate percepţiile atunci când statul nu investeşte suficient în educaţie istorică, civică şi onestă cu cetăţenii”, a mai precizat preşedintele.

În opinia sa, România poate construi un viitor solid doar prin consolidarea democraţiei, combaterea dezinformării şi recâştigarea încrederii cetăţenilor prin politici publice corecte. „Avem datoria de a învăţa din trecut, nu de a-l reînvia”, a concluzionat Nicuşor Dan.

Peste jumătate dintre români (55,8%) consideră că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), prezentat marţi.

Sondajul, efectuat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025 pe un eşantion de 1.505 persoane, relevă şi alte date relevante privind percepţia asupra comunismului: 48,4% dintre respondenţi afirmă că înainte de 1989 „se trăia mai bine” decât în prezent, în timp ce 34,7% apreciază că „se trăia mai rău”.

În privinţa libertăţii, 80,9% dintre români consideră că înainte de 1989 „era mai puţină libertate”, iar 65,1% sunt de părere că în comunism „era mai puţină corupţie”.

Cea mai importantă sursă de informare despre comunism rămâne experienţa personală, 34,8% dintre respondenţi afirmând că „au trăit acea perioadă”, în timp ce 22,5% îşi bazează cunoştinţele pe relatările părinţilor sau bunicilor. Doar 7% menţionează şcoala ca sursă principală de informare.

Potrivit sondajului, 68,2% dintre români spun că au suficiente informaţii pentru a-şi forma o opinie despre perioada comunistă. În ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România, doar 27,4% apreciază că ţara merge într-o direcţie bună, în timp ce 63,5% consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită.

Metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%, potrivit INSCOP.