Világgazdaság trage un semnal de alarmă despre evoluţia economiei româneşti. Comerţul cu amănuntul scade de şapte luni consecutiv. Ritmul de scădere se apropie de niveluri nevăzute de la debutul pandemiei Covid-19.

Datele pentru luna de referinţă arată o scădere de 6,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Vânzările de alimente, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,8%. Produsele nealimentare au înregistrat o contracţie şi mai accentuată, de 7,9%.

Rata inflaţiei în România a coborât uşor, la 9,3% în februarie, faţă de 9,6% în luna anterioară. Însă Banca Naţională a României avertizează că între martie şi iunie 2026 inflaţia va creşte peste nivelul anticipat. Efectele crizei petroliere provocate de conflictul din Iran nu s-au reflectat încă în preţurile de raft.

Publicaţia maghiară nu ezită să identifice şi cauze interne. „Aceasta este pedeapsa pentru că au cheltuit mult mai mult decât au produs". România şi-ar fi „câştigat prin datorii statutul de codaş al regiunii".

După alegerile din 2025, Guvernul a implementat mai multe măsuri de austeritate. Scopul declarat este reducerea deficitului bugetar. Printre reformele adoptate se numără eliminarea plafonului preţului energiei electrice şi creşterea TVA, respectiv a accizelor.

Aceste decizii au accelerat scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Consumul gospodăriilor continuă să se deterioreze.

Presa maghiară pune în contrast situaţia României cu cea a Ungariei. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul ungar a crescut cu 3,8% faţă de anul precedent. Ministerul Economiei Naţionale atribuie această evoluţie majorărilor salariale şi reducerilor de impozite.

Rata inflaţiei în Ungaria a fost de 1,8% în martie 2026. Este al doilea indicator favorabil după 1,4% în februarie, cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani. Guvernul de la Budapesta creditează măsurile de plafonare a marjelor de profit, care ar fi redus preţurile cu 24,1% pentru categoriile vizate.