Praga traversează cea mai amplă transformare urbană de la prăbuşirea regimului comunist, printr-un val de proiecte imobiliare evaluate la peste 10 mld. dolari, care transformă foste depouri feroviare, fabrici şi terenuri industriale abandonate în cartiere rezidenţiale şi comerciale moderne. Dezvoltările, finanţate în principal de miliardari cehi şi slovaci, sunt susţinute de deficitul cronic de locuinţe din capitala Cehiei, unde preţurile apartamentelor au crescut cu 13,6% în 2025, însă majorarea dobânzilor începe să pună presiune asupra pieţei, informează Bloomberg.

Transformarea este concentrată în special în cartierele Bubny-Zátory, din nordul oraşului, şi Smíchov, din sud-vest, unde fostele infrastructuri industriale şi feroviare sunt înlocuite treptat cu locuinţe, birouri, spaţii comerciale şi parcuri. Proiectele se desfăşoară pe parcursul a aproximativ două decenii şi marchează o schimbare majoră pentru un oraş de 1,4 milioane de locuitori, a cărui dezvoltare a fost limitată de protejarea centrului istoric, procedurile administrative complicate şi disputele privind proprietatea terenurilor după căderea comunismului.

Deficitul de locuinţe a transformat Praga într-una dintre cele mai dinamice pieţe imobiliare din Europa Centrală.

Potrivit indicelui rezidenţial calculat de banca cehă ČSOB, preţurile apartamentelor au crescut cu 13,6% în 2025, în timp ce casele individuale s-au scumpit cu 9,5%, iar terenurile cu 7,2%. Oferta limitată a permis dezvoltatorilor să menţină preţurile ridicate, însă ritmul trimestrial de creştere a preţurilor apartamentelor a încetinit timp de trei trimestre consecutive, pe fondul deteriorării accesibilităţii locuinţelor.

O particularitate a boomului imobiliar din Praga este concentrarea investiţiilor în mâinile unor mari dezvoltatori privaţi, controlaţi de miliardari cehi şi slovaci. Aceştia deţin terenurile, finanţează construcţiile şi încasează ulterior veniturile din vânzarea sau închirierea proprietăţilor. Accesul investitorilor individuali la aceste proiecte este limitat, deoarece principalii dezvoltatori nu sunt listaţi la bursă, iar fondurile imobiliare europene disponibile investesc în mai multe pieţe, fără o expunere concentrată asupra transformării capitalei cehe.

Principalul risc pentru continuarea expansiunii îl reprezintă creşterea costurilor de finanţare. Banca Naţională a Cehiei a majorat dobânda de politică monetară în iunie, pentru prima dată în patru ani, iar inflaţia de bază se situează la 3,1%. Rata swap la trei ani, un reper pentru creditele ipotecare din Cehia, a urcat cu aproximativ 1,5 puncte procentuale de la începutul războiului din Iran, apropiindu-se de 4,9%. Scumpirea împrumuturilor afectează atât dezvoltatorii, cât şi cumpărătorii, ceea ce ar putea încetini creşterea preţurilor şi reduce profitabilitatea proiectelor, chiar dacă deficitul structural de locuinţe continuă să susţină cererea.