♦ Populaţia după domiciliu a României a ajuns la 21,1 milioane de persoane în 2025, în scădere cu 0,5% faţă de 2024, adică cu 109.817 persoane, potrivit INS ♦ Populaţia României a scăzut constant, marcând o pierdere de aproape 900.000 de locuitori în ultimele două decenii. 

La 1 ianuarie 2025, populaţia după domiciliu a României a fost de 21,1 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de 1 ianuarie 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

Populaţia după domiciliu din oraşe a fost de 12,05 milioane de persoane, în scădere cu 1,2% faţă 1 ianuarie 2024, iar cea din mediul rural a fost de 9,68 mil. de persoane, în creştere cu 0,4% faţă 1 ianuarie 2024. 

Un alt aspect semnalat de datele de la INS este că  populaţia feminină a fost de 11,1 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Potrivit INS, aceeaşi evoluţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10,6 mil. persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Dacă ne uităm la evoluţia în timp a acestui indicator, vedem că opulaţia după domiciliu a României a  înregistrat o scădere continuă în fiecare an din ultimele două decenii, potrivit datelor INS analizate de ZF.

Aşadar, statisticile arată că populaţia României după domiciliu a intrat într-un proces de scădere continuă începând cu anul 2006. În aproape două decenii, între 2006 şi 2025, populaţia raportată oficial de autorităţi scade de la 22,6 milioane de locuitori la 21,7 milioane, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 875.000 de persoane. În primii ani ai perioadei analizate, scăderea era mai lentă – între 2006 şi 2010 populaţia s-a redus cu aproximativ 100.000 de locuitori, o medie de circa 25.000 de persoane pe an. Pe măsură ce anii au trecut, ritmul scăderii a devenit mai accelerat: în intervalul 2020–2025, pierderile anuale ajung la peste 80.000 de locuitori. Astfel, ritmul de scădere s-a triplat faţă de prima parte a perioadei analizate, semn că factorii demografici negativi nu doar că s-au menţinut, ci s-au adâncit.

Scăderea constantă a populaţiei poate fi explicată prin mai mulţi factori principali. În primul rând, migraţia externă masivă a avut un impact major. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, milioane de români au plecat să muncească sau să studieze în alte ţări, iar foarte mulţi dintre ei nu s-au mai întors. Fenomenul migraţiei a contribuit nu doar la scăderea directă a populaţiei, dar şi la reducerea nata­lităţii, deoarece o mare parte dintre emi­granţi se află în segmentul de vârstă tânăr, adică exact acea categorie care, în mod normal, ar aduce contribuţii importante la numărul de naşteri.

În al doilea rând, România se confruntă cu un sold natural negativ: numărul de decese depăşeşte în fiecare an numărul de naşteri. Acest fenomen este alimentat de o rată a fertilităţii scăzută, care în ultimele decenii s-a situat constant sub pragul de înlocuire generaţională.