Studiul evaluează în special impactul PFAS asupra sănătăţii umane şi costurile asociate cu decontaminarea solurilor şi a apei, prezentând patru scenarii.

În funcţie de amploarea măsurilor decise de UE, poluanţii eterni ar putea costa între 330 de miliarde şi 1.700 de miliarde de euro până în 2050, potrivit France24.

Scenariul cel mai costisitor include o depoluare extinsă a solurilor şi tratarea apelor uzate pentru a garanta respectarea standardelor de mediu ridicate în apă, pentru aproximativ douăzeci de PFAS.

Scenariul de 330 de miliarde de euro corespunde, în schimb, opririi totale a producţiei şi utilizării PFAS, dar fără tratarea suplimentară a apei potabile şi fără tratarea specifică a apelor uzate.

De la cutii de pizza la îmbrăcăminte, Comisia Europeană doreşte să interzică PFAS în produsele de consum curent, prevăzând totuşi excepţii pentru sectoarele strategice.

Însă propunerea sa de lege nu este aşteptată înainte de sfârşitul anului 2026, într-un context marcat de numeroase incertitudini cu privire la derogările de care ar putea beneficia anumite industrii.

Pentru a legifera, Bruxelles trebuie să se bazeze în prealabil pe două avize decisive ale Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA): unul aşteptat în martie privind evaluarea riscurilor PFAS, celălalt prevăzut pentru sfârşitul anului 2026 privind impactul socio-economic al unei interdicţii în UE.

Cosmetice, ustensile de bucătărie, ambalaje, PFAS sunt peste tot, fiind utilizate pentru proprietăţile lor antiaderente, impermeabile sau rezistente la căldură.

Aceste substanţe chimice per- şi polifluoroalchilate se descompun extrem de lent, de unde şi porecla lor de „poluanţi eterni”. În plus, ele pot avea efecte nocive asupra sănătăţii, în special o creştere a nivelului colesterolului şi a riscului de cancer, precum şi efecte asupra fertilităţii şi dezvoltării fătului.