Previzibil pentru ca, inca de anul trecut, presedintele obtinuse la Curtea Constitutionala invalidarea unei propuneri a PSD care interzicea cumularea refendumului cu oricare alt tip de scrutin national, dupa o lupta juridica de aproape doi ani. n plus, presedintele a vehiculat tot de anul trecut modificarea legii fundamentale tocmai in acest sens, demers pe care l-a lasat in adormire pe tot parcursul acestui an.

Si spectaculos pentru ca Traian Basescu a decis sa-si anunte intentia la doar doua ore dupa ce motiunea de cenzura la adresa Guvernului fusese respinsa (prin non-combatul PSD) - prin urmare, pachetele de legi pentru care Executivul PSD-PD-L isi asumase raspunderea se considera adoptate (in ciuda criticilor exprimate in aceeasi zi de delegatia FMI in Romania, care a anuntat ca nu este satisfacuta de forma in care a fost adoptata legea salarizarii unice, intrucat va fi dificil de aplicat).

Marea problema pe care Traian Basescu o va avea insa cu contestatarii demersului sau - intre care cei de la PSD si PNL s-au remarcat inca din primele momente prin vehementa - este ca problemele "de interes national" pentru care doreste sa consulte cetatenii cu drept de vot nu se incadreaza in categoriile bine delimitate prin Legea referendumului (3/2000). Este, de aceea, de asteptat - pe langa o disputa politica in jurul avizului consultativ pe care Parlamentul il va da in zilele urmatoare - ca frontul de lupta sa se mute la Curtea Constitutionala.

Chiar daca nu va reusi pana la urma sa organizeze consultarea populara - strict formala, intrucat rezultatul ei nu are valoare juridica -presedintele va avea o suculenta tema de campanie electorala, pentru ca, de saptamana trecuta, candidatura sa la aceste alegeri este aproape imposibil de evitat. Candidatul Basescu poate astfel spera sa-si repuna adversarii in situatia de a ataca teze ale sale cu mare priza la public in beneficiul sau electoral.