Piata electricitatii asteapta, dupa privatizarea distributiilor Moldova si Oltenia, o decizie pentru "distributia-vedeta", Electrica Muntenia Sud. Printre cele 10 companii care au depus scrisori de intentie se numara si nemtii de la EnBW Energie AG, al caror CEO, Utz Claassen, a venit in Romania pentru a tatona terenul.
Ofertele finale ale companiilor care vor sa cumpere Electrica Muntenia Sud (EMS) urmeaza sa fie depuse pana in decembrie, iar dintre acestea autoritatile ar urma sa selecteze doi investitori - nu unul singur - cu care se vor continua negocierile, dupa cum a precizat ministrul Economiei, Codrut Seres. Statul roman a decis sa selecteze doi investitori, nu unul - cum s-a intamplat la privatizarile anterioare - e de natura sa stimuleze concurenta pentru preluarea EMS, care deserveste Bucurestiul si doua judete, Giurgiu si Ilfov.
Cei doi vor fi selectati dintr-o lista pe care se regasesc companii care nu sunt la prima incercare de a cumpara o distributie romaneasca. Cinci dintre cei zece pretendenti la EMS au mai participat la diverse etape de privatizare (AES Corporation - SUA, CEZ - Republica Ceha, Enel SpA - Italia, E.ON Energie AG - Germania si Union Fenosa International - Spania). Pe lista apar insa si cinci nume noi, atrase de numarul mare de clienti al EMS si de perspectiva unei amortizari rapide a investitiei: EVN AG - Austria, Gaz de France - Franta, RWE Energy AG - Germania, Iberdrola SA - Spania si EnBW Energie AG - Germania sunt nume mari din Europa, care au venit prima oara la o privatizare in Romania.
"Intotdeauna exista o prima data si intotdeauna exista momentul potrivit", spune, in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, Utz Claassen, CEO al companiei germane EnBW, a venit in Romania pentru a-si evalua sansele in cursa pentru EMS. Compania a trecut in ultimii doi ani printr-o restructurare pe care Claassen o califica drept "importanta", ea intrand acum "intr-o a doua noua faza", de completare a portofoliului prin achizitii. EnBW are deja participatii importante in centrul Europei (Ungaria, Polonia si Cehia), "si acum radarul nostru strategic ne spune ca e momentul sa investim in Romania", spune Claassen. Nemtii de la EnBW se bazeaza pe experienta pe care o are in furnizarea de energie intr-o capitala europeana: detine, in prezent, participatii la doua companii care opereaza in Praga. La prima dintre ele, care distribuie energie electrica in capitala Cehiei (Praská energetika, a.s. - PRE), EnBW detine 34%, iar la cea de-a doua (Praská teplarenska, a.s. PT), care furnizeaza in Praga agent termic, compania germana detine 49%.
Oficialul EnBW recunoaste ca, daca va castiga Electrica Muntenia Sud, lucrurile totusi vor fi diferite de cele din Cehia. "Pozitiv este ca la EMS nu este vorba de o participare minoritara, ci de peste 50%, cu posibilitatea de aporturi de capital, care pot mari pe viitor participarea noastra", spune Claassen, calificand EMS drept "o investitie strategica de mare importanta".
Participand la privatizarea EMS, EnBW materializeaza si o mai veche intentie declarata a Electricite de France (EdF) de a participa la privatizarea EMS, intrucat francezii detin 45% din compania germana. "EdF este atat un mare actionar al EnBW, dar si partener strategic, dar asta nu inseamna ca oriunde investim trebuie sa o facem impreuna", spune reprezentantul companiei germane. In Ungaria, de exemplu, francezii au actiuni la o companie iar nemtii la alta. Nici in Polonia ori Cehia nu a fost necesar ca cele doua companii sa investeasca impreuna, iar Claassen a tinut sa precizeze ca pentru Electrica Muntenia Sud "EnBW concureaza de sine statator", adaugand ca e de asteptat ca numarul clientilor companiei romanesti sa poata creste semnificativ dupa privatizare.
In orice caz, lupta pentru preluarea EMS va fi stransa nu numai pentru ca e distributia este cea mai promitatoare de pe piata romaneasca, dar si pentru ca autoritatile se asteapta sa obtina peste 200 milioane de euro. Asta in conditiile in care Romania a vandut jumatate din cele opt distributii de electricitate cu putin peste 350 milioane euro.
