♦ România şi-a construit reputaţia de hub regional pentru dezvoltarea de software, atrăgând în ultimele două decenii investiţii de la unele dintre cele mai mari companii americane din tehnologie. ♦ Astăzi însă miza este mai mare. Inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi cercetarea aplicată deschid oportunitatea unei noi etape de dezvoltare, în care România nu mai concurează doar prin talent şi costuri, ci prin capacitatea de a crea produse, soluţii şi proprietate intelectuală cu impact global.

Acum douăzeci de ani, România era descoperită de marile companii tehnologice pentru numărul mare de ingineri şi pentru costurile competitive. Astăzi, discuţia s-a schimbat. Acum, în economiile lumii inteligenţa artificială rescrie regulile competiţiei, iar întrebarea nu mai este dacă România poate dezvolta software pentru companii globale, ci dacă poate deveni ea însăşi un creator de tehnologie.

Pentru o ţară care şi-a construit succesul în tehnologie scriind cod pentru companii din întreaga lume, adevărata provocare a următorului deceniu este alta: să transforme acest cod în proprietate intelectuală, produse şi afaceri globale dezvoltate chiar de aici.

Acesta este, de fapt, pariul pe care marile companii americane spun că România are şansa să îl câştige.

Semnele unei astfel de transformări sunt deja vizibile. În centrele locale ale unor companii precum Adobe, Google, Microsoft, Oracle, IBM, Amazon sau Cisco nu se mai desfăşoară doar activităţi de suport sau dezvoltare de rutină. Echipele din România contribuie la produse şi platforme utilizate la nivel global, iar în jurul acestui ecosistem au apărut companii locale care încearcă să îşi construiască propriile produse şi propriile pieţe, jucători precum FintechOS, FlowX.AI, Genezio AI sau OVES.

Pentru liderii companiilor americane, inteligenţa artificială este una dintre tehnologiile care pot accelera această schimbare.

„Cel mai important indicator este acesta: conform celor mai recente date Microsoft Global AI Diffusion, utilizarea inteligenţei artificiale generative în România a ajuns la 17,5% din populaţia de vârstă activă în T1 2026, în creştere faţă de 16,2% în S2/2025. Este un progres, dar arată şi cât de mult spaţiu există pentru accelerare în comparaţie cu alte ţări din regiune, precum Polonia (31,0%), Republica Cehă (30,1%) şi Ungaria (32,2%). Acest decalaj ar trebui privit ca o oportunitate, nu ca o slăbiciune”, spune Gabriela Popescu, general manager al Microsoft România, Moldova şi CIS. De asemenea, ea susţine că România are resursele necesare pentru a avansa mai rapid. Aproximativ 1,5 miliarde de euro au fost alocate pentru digitalizare prin PNRR, iar ţara are deja exemple solide în sectoare precum bankingul, sănătatea şi soluţii autohtone.

În acelaşi timp, România beneficiază de câteva atuuri care au rămas constante în ultimii ani: un bazin important de specialişti IT, universităţi tehnice puternice şi acces la finanţări pentru digitalizare.

„România are talent, universităţi puternice şi companii inovatoare. Continuând să construim punţi între aceste lumi, putem accelera atât cercetarea, cât şi impactul ei în societate. România are multe de oferit investitorilor americani în 2026, iar talentul rămâne unul dintre cele mai importante atuuri ale noastre. Avem ingineri, cercetători şi specialişti cu expertiză solidă în domenii precum inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi dezvoltarea de produse software la scară globală”, susţine Cris Radu, site leader Adobe Romania & VP of engineering în cadrul Adobe. În viziunea marilor companii americane, inteligenţa artificială nu este doar o tehnologie nouă, ci o infrastructură economică ce poate schimba modul în care funcţionează companiile şi instituţiile. „Se estimează că AI ar putea aduce o creştere estimată la 25 trilioane de dolari, prin accelerarea descoperirilor ştiinţifice, transformări profunde ale mediului de business, creştere economică şi bunăstare sociale. Pentru UE, acest lucru ar însemna un avans estimat la 1,2 trilioane euro în următorii 10 ani”, spune  Elisabeta Moraru, regional director, Google.

Estimările citate de reprezentanta Google arată că adoptarea pe scară largă a inteligenţei artificiale generative ar putea adăuga între 14 şi 16 miliarde de euro la PIB-ul României în următorii zece ani. În sectorul public, integrarea AI ar putea genera o valoare suplimentară de aproximativ 660 de milioane de euro, prin creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea serviciilor oferite cetăţenilor.

Cybersecurity, inteligenţa artificială, cloud computingul, automatizarea şi, pe termen mai lung, tehnologiile cuantice sunt domeniile în care companiile americane văd cele mai mari oportunităţi de creştere. În toate aceste zone, avantajul României este acelaşi: o combinaţie de talent tehnic, experienţă acumulată în proiecte globale şi o generaţie de companii care încearcă să construiască produse cu ambiţii internaţionale.