Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi, toată lumea este nervoasă.

Toată lumea a auzit că datoria publică a depăşit 1.000 de miliarde de lei, toata lumea a auzit că datoria externă a României a depasit 250 miliarde de euro (datoria externă privată şi datoria publică, adică a statului, în valută), etc.

La polul opus, paradoxal, românii înregistrază cea mai mare capitalizare de câştiguri de toate felurile şi din toate formele din toată istoria lor. Este cea mai mare creştere şi acumulare de capital pe care statisticile o consemnează.

Pare un pardox, guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român.

De unde vine asta:

1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară.

Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult.

Pentru români, apartamentele, casele şi terenurile, care în cea mai mare parte sunt libere de orice sarcină, adică nu au un credit în spate, reprezintă cea mai mare avere. Chiar şi cei care au credite ipotecare sau imobiliare prin creşterea preţului apartamentelor şi a terenurilor, peste valoarea creditului, au un surplus substanţial. În ultimul deceniu, preţurile apartamentelor s-au dublat, dacă nu chiar s-au triplat iar valoarea creditelor a scăzut prin plata ratelor, iar diferenţa pozitivă se măreşte an de an. Nu toată lumea în Occident deţine o proprietate, aşa cum se întâmplă în România, unde foarte mulţi români deţin nu doar o proprietate, ci chiar două sau trei.

2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei (77,5 miliarde de euro), la finalul lunii iunie (251 de miliarde de lei în lei şi 138 de miliarde de lei echivalent în valută). Faţă de acum un deceniu creşterea este de peste 180%. Bineînţeles că unii au depozite bancare într-o sumă mai mare, iar alţii au depozite sau conturi curente în sume mult mai mici.

3. Titlurile de stat. Procesul de vânzare de titluri de stat către populaţie început acum câţiva ani şi a scos la suprafaţă destul de mulţi bani, care au fost luati foarte putin din depozitele bancare şi au fost plasaţi în titluri de stat, Tezaur sau Fidelis. Cei mai mulţi bani au fost bani noi, de la saltea sau cine ştie de unde. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Sistemul de impozitare, adică 0 pentru titluri de stat, bate orice fel de depozit bancar, la care se adaugă şi dobânda mai mare pe care Ministerul Finanţelor o plăteşte faţă de cât plătesc băncile.

4. Pilonul II şi III de pensii au ajuns la un maxim istoric de 179 de miliarde de lei in iulie 2025. Aici sunt banii a 9,25 milioane de români. Pilonul II de pensii a ajuns la 159 de miliarde de lei active pentru 8,34 de milioane de români care sunt salariaţi sau care au fost salariaţi. Prea puţin se dă atenţie Pilonului II de pensii care se acumulează prin procentul de 4,75% din salariul brut al unui român care se duce în plilonul II (asta dacă CAS-ul de 25 % este plătit de către companie). 4,75% nu este un procent neglijabil, mai ales că el se aplică la salariu brut şi nu la cel net.

Acumulările care se fac lună de lună în pilonul II au devenit din ce în ce mai semnificative, la care se adaugă randamentele obţinute de administratori – media de până acum fiind de 8% pe an. Iar randamentele vor fi din ce în ce mai mari pentru că 70% din pilonul II de pensii se duce în piaţa titlurilor de stat, acolo unde guvenul plăteşte dobânzi foarte mari şi chiar pe termen lung.

Pilonul II de pensii a ajuns cel mai mare investitor în principalele acţiuni de la Bursă – Banca Transilvania, BRD, Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, etc. Nu multă lume ştie că pilonul II de pensii, adică unde sunt banii a 8,3 milioane de români, este principalul actionar al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, si care acum înregistrează maxime pe Bursă. Orice creştere a Bursei înseamnă şi o creştere a acumulărilor din pilonul II de pensii, cel puţin la nivelul principalelor acţiuni.

Pilonul III de pensii care este o acumulare la latitudinea fiecăruia (pilonul II de pensii este obligatoriu) a ajuns la acumulări de 20 de miliarde de lei, adică peste 4 miliarde de euro şi începe să scoată capul la suprafaţă.

5. Câştigurile şi acumulările prin investiţii la Bursa de la Bucureşti: indicele BET a depăşit săptămâna trecută 20.000 de puncte, cea ce reprezintă o dublare faţa de acum 4 ani. Pe Bursa de la Bucureşti au conturi active peste 250.000 de investitori români şi conturi pasive, de care nu mai ştiu, obtinute prin procesul de privatizare în masă de acum trei decenii, încă câteva milioane de români. Creşterea BET-ului, unde sunt incluse cele mai importante acţiuni de la Bursă, înseamnă şi creşterea portofoliului pentru câteva milioane de români.

6. Activele fondurilor de investiţii – fondurile mutuale au atins la finalul lunii iunie 51,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 10,2 miliarde de euro. Şi aici sunt banii a câteva sute de mii de români. Statistic, în ultimul an, cel mai performant fond a fost BT Index Austria ATX, gestionat de BT Asset Management – parte din grupul Băncii Transilvania, care investeşte banii românilor în acţiuni la Bursa de la Viena. Dacă tot există această retorică că austriecii scot profiturile din România prin companiile de aici, fie că se cheamă OMV, fie că se cheamă Erste sau Raiffeisen, oricine poate să “beneficieze” de acest lucru achiziţionând direct acţiunile acestor companii listate la Viena.

7. Banii românilor care sunt investiţi pe bursele internaţionale. După estimările pieţei de capital există câteva zeci de mii de români, daca nu chiar sute de mii care investesc pe pieţele externe în diverse acţiuni, obligaţiuni, alte titluri financiare sau indici bursieri. Estimările indică câteva miliarde de euro care sunt plasaţi în acţiuni externe de către români. Dacă piaţa bursieră americană este pe maxim istoric de acest lucru profită şi aceşti români prin câştigurile obţinute şi acumulate. Sunt statisticile platformelor de tranzacţionare care spun că românii tranzacţionează destul de mult NVIDIA, acţiunea care a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere, compania americană producătoare de cipuri devenind cea mai valoroasă companie din lume.

8. Banii investiţi de români în criptomonede – conform estimărilor românii au între 5-10 miliarde de dolari în criptomonede. Numai eu ştiu câteva persoane care împreună au solduri la zi care depăşesc 2 miliarde de dolari. Bineînteles ca aceşti bani sunt volatili, nu pot fi scoşi peste noapte, dar totuşi mai sunt lichidizaţi odată cu creşterea pieţei de cripto. Ceea ce se plăteşte impozit pentru câştigurile din cripto în România, sume foarte, foarte mici, nu reflectă deţinerile în cripto ale românilor.

Toate aceste acumulari – oficiale sau ascunse au avut la bază creşterea salariilor din România din ultimele decenii, creşterea pensiilor – aici sunt banii din depozitele bancare, titluri de stat, pilonul II sau III de pensii, Bursă, achiziţiile de apartamente. 

De asemenea, inflaţia mică şi creşterea foarte mică a cursului valutar leu/euro au susţinut aceste acumulări, aceste capitalizări.

O altă sursă de acumulare o reprezintă deficitele bugetare care se descarcă în creşterea datoriei publice – deficite bugetare care au constituit sursa de bani pentru creşterea pensiilor şi a salariilor în sectorul bugetar plus creşterea procentului de la pilonul II de pensii.

Mai mult decât atât, deficitele bugetare mari care au adus guvernul în situaţia în care se află astăzi înseamnă şi necesitatea plăţii unor dobânzi foarte mari pentru a face rost de bani pentru finanţarea acestui deficit şi a creşterii datoriei publice.

Când guvernul plăteşte o dobândă de 7,5% la lei la Fidelis sau 6,25% la euro, asta înseamnă o gaură mare în buget, creşterea datoriei publice, dar la polul opus înseamnă un transfer, o capitalizare, o acumulare de capital pentru cei care cumpără titluri de stat. Practic este un transfer de avere, de la stat către sectorul privat. Până la urma şi aşa se acumulează capital de către sectorul privat, de către români, de data asta de mai mulţi români.