♦ Economia României a continuat să scadă în primul trimestru al anului, arată datele de la INS, aşa că într-un context care devine tot mai delicat, alegerea unei cariere devine şi mai dificilă ♦ IT-ul sau industria rămân sectorare sub presiune, primul fiind direct afectat de ascensiunea IA ♦ Dar în acest context sunt şi insule cum ar fi sănătatea, construcţiile sau zona de servicii financiare, unde nevoia de educaţie este acută.

Preţurile mari la energie, ascensiunea IA, schimbările structurale la nivelul econo­miilor sub imperiul unor fenomene cum sunt tranziţia energetică, afectează sectoare întregi de activitate iar acest lucru se vede mai ales în oferta de joburi. Dacă eşti la început de carieră, exerciţiul de a fi informat cu felul în care merge economia te poate scuti de algeri neinspirate în ceea ce priveşte cariera ta, lucru care normal nu trebuie să presupună un abandon total al pasiunilor personale.

Potrivit informaţiilor INS din ultimul an, sunt sectoare unde numărul de salariaţi a crescut, iar noi le prezentăm pe primele zece dintre ele.

Sectorul construcţiilor continuă să atragă forţă de muncă, fie că este vorba de zona civilă sau de construcţiile de clădiri. De exemplu, pe partea de construcţii civile s-au format în ultimul an circa 5.100 de locuri de muncă. Un sector care din nou implică un grad de manualitate şi unde numărul de locuri de muncă a crescut în ultimul an este repararea calculatoarelor sau a a autovehiculelor.

Visul acela din copilărie de a deveni medic poate fi menţinut pentru că sănătatea este istoric un sector în care mereu a fost nevoie de spe­cialişti pentru a echilibra exodul medicilor. Rămân desigur des­chise sectoare precum resta­u­rante sau comerţul cu amănuntul, unele opţiuni fiind bune de încercat în vacanţa de vară, de exemplu.

De partea cealaltă, sunt industrii afectate, unde este vizibilă reducerea numărului de angajaţi.

Primele trei poziţii din top 10 sectoare de activitate cu cele mai mari scăderi ale numărului de salariaţi în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025 sunt ocupate de industria prelucrătoare, industria auto şi învăţământ. Împreună, acestea concentrează peste 70.000 de locuri de muncă dispărute.

De altfel, din totalul celor 56.600 de locuri de muncă pierdute în economie într-un an, aproape 49.000 provin doar din industria prelucrătoare, ceea ce înseamnă că acest sector concentrează covârşitor ajustarea de personal. Este un semnal puternic că motorul tradiţional al economiei – producţia industrială  – încetineşte vizibil.

„Scăderile din industria prelucrătoare – în special auto, metalurgie, textile şi construcţii – nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unui cumul de factori economici şi structurali. În primul rând, vorbim despre o răcire a cererii la nivel european, principalul motor pentru exporturile României”, a spus recent pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

Industria auto, unul dintre pilonii economiei din ultimii ani, traversează o perioadă dificilă.

Fabricarea autovehiculelor pierde aproape 16.000 de salariaţi, adică peste 10% din forţa de muncă într-un singur an.

“Un alt factor important este transformarea structurală: în auto, trecerea către electrificare schimbă complet lanţurile de producţie şi reduce nevoia pentru anumite roluri tradiţionale, în textile, competiţia globală (Asia, Turcia) continuă să erodeze avantajul costurilor din România.”

În plus, un element notabil este că slăbiciunea nu mai este limitată la sectoarele clasice, ci ajunge şi în servicii. IT&C pierde peste 4.000 de angajaţi. De asemenea, scăderi apar în sănătate privată, divertisment, media şi pază.