Când Jeff Bezos, fondatorul Amazon şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a decis să se mute din statul Washington în Florida, gestul a părut la prima vedere o alegere personală. În realitate, potrivit estimărilor, mutarea a avut un impact bugetar potenţial de sute de milioane de dolari, care cumulat poate ajunge până la aproximativ 1 miliard de dolari, sumă pe care statul Washington nu a mai încasat-o din taxe, scrie Benzinga.

Efectul nu a venit dintr-o singură decizie, ci dintr-o schimbare de context fiscal. În 2022, Washington a introdus un impozit de 7% pe câştigurile de capital peste un anumit prag anual, cu scopul de a finanţa educaţia publică. Acest tip de taxă are însă o particularitate esenţială: veniturile sunt generate în mare parte de un număr extrem de mic de contribuabili foarte bogaţi, ale căror decizii pot schimba radical estimările bugetare.

După relocarea în Florida, stat care nu percepe impozit pe venit sau pe câştiguri de capital la nivel de stat, Jeff Bezos a început un program amplu de vânzare de acţiuni Amazon, tranzacţii fiind evaluate la mai multe miliarde de dolari. Potrivit estimărilor, dacă aceste vânzări ar fi avut loc în perioada în care Bezos era rezident fiscal în Washington, statul ar fi putut încasa între 600 de milioane de dolari şi aproape 1 miliard de dolari din impozitul pe câştigurile de capital, în funcţie de preţul acţiunilor şi de volumele tranzacţionate.

Autorităţile din Washington nu vorbesc oficial despre o pierdere concretă şi nu contestă legalitatea mutării. Din punct de vedere juridic, decizia este perfect legală. Din punct de vedere bugetar însă, cazul a devenit un exemplu despre vulnerabilitatea unui sistem fiscal care se bazează pe contribuţiile unui grup foarte restrâns de persoane cu averi uriaşe.

Statul nu a intrat într-o criză financiară din cauza plecării lui Bezos, dar episodul a ridicat semne de întrebare legate de stabilitatea şi predictibilitatea veniturilor publice. Atunci când o parte importantă a finanţării pentru educaţie sau infrastructură depinde de câteva nume, bugetele devin sensibile la decizii individuale precum relocarea într-un alt stat sau amânarea unor tranzacţii.

Privind dincolo de povestea clasică a miliardarului „self-made”, cazul lui Bezos ilustrează o realitate tot mai vizibilă în economiile dezvoltate: într-o lume în care capitalul şi persoanele cu averi foarte mari se pot muta rapid, concurenţa fiscală dintre state devine tot mai dură, iar impactul deciziilor individuale poate fi comparabil cu cel al unor mari companii.

Mutarea fondatorului Amazon nu este un gest excepţional, ci unul raţional din punct de vedere economic. Pentru autorităţi, însă, este un semnal clar că atunci când un singur om poate muta, printr-o schimbare de adresă, venituri potenţiale de ordinul miliardelor de dolari, problema nu mai este persoana, ci arhitectura sistemului fiscal.