România are ferme performante şi antreprenori cu potenţial, dar următoarea miză este să transforme producţia agricolă în valoare adăugată. Procesarea, accesul la finanţare, gestionarea riscurilor şi reducerea costurilor pot ajuta fermierii să obţină profituri mai mari, au transmis oficialii americani din agricultură, aflaţi în România.

„Impresiile pe care ni le-am format despre agricultura românească şi despre liderii săi sunt cu adevărat impresionante. Căutăm parteneriate în întreaga lume pentru a ne sprijini fermierii şi pentru a-i ajuta pe cei din ţările pe care le vizităm. Considerăm că România este o alegere excelentă. Am vorbit despre Uniunea Europeană şi despre Bruxelles de parcă ar fi ceva separat. Bruxelles-ul reprezintă, de fapt, vocile statelor membre ale UE care colaborează. Cu cât România, Polonia şi celelalte ţări vecine vor avea o influenţă mai mare, cu atât rezultatele ar trebui să reflecte mai bine interesele fermierilor. Noi vrem doar să îi sprijinim, astfel încât vocea lor să fie auzită în discuţii şi să vedem ce rezultate se pot obţine”, a spus Hugh Weathers, comisar, Departamentul Agriculturii din Carolina de Sud. 

Discuţiile au avut loc în cadrul unei mese rotunde organizate cu ocazia unei misiuni comerciale agricole de o săptămână, desfăşurate în România între 17 şi 24 octombrie 2026, la care au participat experţi americani din cadrul Asociaţiei Naţionale a Departamentelor de Agricultură ale Statelor Unite (NASDA) şi al Serviciului Agricol Extern al Departamentului Agriculturii din SUA (USDA FAS).

Oficialul american a subliniat că dezvoltarea unui sistem performant de producţie alimentară presupune mult mai mult decât activitatea din fermă. 

„Vreau să ştiţi că, venind dintr-o ţară considerată una dintre cele mai avansate din lume în domeniul agriculturii, am fost foarte impresionaţi de ceea ce am văzut în România. Mă refer atât la nivelul fermelor, cât şi la cel al antreprenoriatului, la modul în care sunt administrate instituţiile şi la asociaţiile care colaborează cu autorităţile. Este important să ne amintim că există un drum lung de la poarta fermierului până la farfuria noastră. În spatele sistemului care ne permite să producem alimente atât de eficient şi să ne asigurăm că sunt sigure pentru consumatori stau ani de muncă şi multă gândire. România se descurcă foarte bine în acest context mondial al producţiei de alimente pentru întreaga lume”, a punctat Weathers.  

Pentru România, provocarea este cu atât mai importantă cu cât fermierii se confruntă cu costuri ridicate pentru înfiinţarea culturilor, presiuni generate de secetă şi lipsa apei, dar şi cu dificultăţi în identificarea pieţelor de desfacere. În aceste condiţii, creşterea producţiei nu garantează automat şi profituri mai mari.

Hugh Weathers a arătat că fermierii americani se confruntă cu probleme similare, în special după pandemia de COVID-19, când preţurile de pe pieţe şi costurile de producţie au evoluat diferit.

„Avem o expresie prin care spunem că fermierii votează cu suprafeţele pe care le cultivă. Ei aleg pieţele pe care vor să intre şi decid unde îşi investesc banii. În ţara noastră, situaţia este similară: marjele de profit sunt foarte mici. Aş vrea să fac o referire la perioada de după pandemie. Efectele inflaţioniste ale sumelor foarte mari de bani injectate în economie de băncile centrale din întreaga lume au dus la creşterea preţurilor pe pieţe şi a costurilor. Ulterior, preţurile de pe pieţe au revenit în intervale normale, însă costurile au rămas ridicate. La toate acestea se adaugă întreruperile lanţurilor de aprovizionare din întreaga lume. Cu toţii cunoaştem aceste probleme. Nu am găsit încă soluţii complete pentru ele, deoarece ne confruntăm cu aceleaşi dificultăţi.” 

Presiunea asupra marjelor de profit este resimţită de fermierii din mai multe ţări, iar reducerea cheltuielilor nu reprezintă întotdeauna o soluţie fără riscuri. Doug Goehring, comisar în cadrul Departamentului Agriculturii din Dakota de Nord, a explicat că, în ultimii ani, creşterea preţurilor obţinute de fermieri nu a ţinut pasul cu majorarea cheltuielilor.

„Cred că fermierii din întreaga lume resimt aceste probleme în prezent. Am auzit acelaşi lucru de la tinerii fermieri cu care am discutat în ultimele zile. Ei au apreciat faptul că, în ultimii ani, preţurile au crescut cu aproximativ 15%, însă, la fel ca în cazul fermierilor mei şi al nostru, în general, cheltuielile fermelor au crescut cu 200% sau chiar 300%. Singura modalitate prin care am reuşit să gestionăm o parte din aceste creşteri a fost să folosim mai puţine resurse sau să găsim modalităţi de reducere a cheltuielilor. Uneori, însă, acest lucru afectează rezultatul financiar, deoarece poate avea un impact negativ asupra producţiei. Fermierii împărtăşesc aceleaşi preocupări. Nu există un răspuns simplu. (...) Instrumentele de gestionare a riscurilor disponibile fermierilor noştri ne-au ajutat considerabil. Fiecare ţară trebuie să stabilească modul în care asemenea instrumente se pot integra în propriul sistem agricol”, a punctat el. 

J.J. Goicoechea, director în cadrul Departamentului Agriculturii din Nevada, a evidenţiat rolul finanţării pentru fermierii aflaţi la început de drum şi necesitatea de a atrage o nouă generaţie în agricultură.

„ În Statele Unite avem avantajul că FSA - Farm Service Agency - a putut să îi ajute pe unii dintre fermierii şi crescătorii de animale aflaţi la început de drum, oferindu-le împrumuturi cu dobânzi mai mici, la care nu ar fi avut acces prin alte instituţii comerciale de creditare. Cunosc persoane care au beneficiat de acest sprijin. Administraţia americană a înţeles şi că populaţia care lucrează în agricultură îmbătrâneşte. De aceea, încearcă din nou să încurajeze intrarea unei noi generaţii în domeniu şi să se asigure că tinerii au posibilitatea de a face primul pas. În acelaşi timp, Departamentul Agriculturii al Statelor Unite, USDA, oferă sprijin prin asigurări pentru culturi şi instrumente de gestionare a riscurilor. Am discutat despre cum ar putea arăta asemenea soluţii. Cred că România ar putea analiza aceste modele pentru a stabiliza riscurile şi a le reduce pentru producători, inclusiv pentru cei care doresc să intre acum în agricultură”, a spus el. 

În opinia sa, România şi celelalte state din Europa de Est ar trebui să aibă o influenţă mai mare asupra deciziilor europene care privesc agricultura.

„Revenind la observaţia mea despre Europa de Est, consider că regiunea are potenţialul de a deveni o adevărată forţă agricolă. Aş susţine fără rezerve ca România, Polonia şi celelalte ţări din regiune să îşi facă vocea şi mai puternic auzită la Bruxelles. Credem că aveţi resursele necesare pentru a vă dezvolta semnificativ sectorul agricol în cadrul Uniunii Europene şi, prin extensie, pe pieţele mondiale. Prin urmare, reducerea poverii reglementărilor este o altă modalitate de a îmbunătăţi eficienţa şi profitabilitatea.”