Această descoperire ar putea contribui la reducerea răspândirii bolilor prin intermediul obiectelor atinse frecvent, precum smartphone-urile, tastaturile şi echipamentele medicale.

Pe lângă eficacitatea sa, materialul este conceput să fie practic pentru utilizarea în viaţa de zi cu zi, potrivit ScienceDaily.

Spre deosebire de suprafeţele antivirale anterioare, realizate din metale sau siliciu, această nouă abordare utilizează plastic flexibil care poate fi produs la scară largă.

Folia este fabricată din acril şi acoperită cu structuri extrem de mici, cunoscute sub numele de nanopiloni. Aceste elemente minuscule se agaţă de virus şi îi întind stratul exterior până când acesta se rupe.

În loc să se bazeze pe dezinfectanţi chimici, suprafaţa foloseşte forţa mecanică pentru a neutraliza virusul.

Cercetările au descoperit că această metodă de întindere este mai eficientă decât modelele anterioare care încercau să perforare viruşii.

În experimentele care au utilizat virusul parainfluenza uman 3 (hPIV-3), care provoacă bronşiolită şi pneumonie, rezultatele au fost uimitoare.

În decurs de o oră de la contact, aproximativ 94% din particulele virale au fost fie distruse, fie deteriorate atât de grav încât nu mai puteau să se reproducă şi să provoace infecţii.

Echipa a utilizat în mod intenţionat materiale ieftine, care pot fi fabricate cu uşurinţă.

Lucrări anterioare privind materialele rigide, precum siliciul cu nanospiţi, au arătat că viruşii pot fi distruşi fizic. Acest studiu dezvoltă această idee, demonstrând că atât elementele ascuţite, cât şi cele rotunjite la scară nanometrică pot fi eficiente atunci când sunt dispuse corect.

Rezultatele sugerează un principiu clar de proiectare: cu cât nanostructurile, precum spinii sau nanopilonii, sunt mai apropiate unele de altele, cu atât sunt mai eficiente în distrugerea viruşilor.

Oamenii de ştiinţă doresc, de asemenea, să examineze cât de bine funcţionează pelicula texturată pe suprafeţe curbate, deoarece curbura poate modifica distanţa dintre nanopiloni.