Când presa economică românească încerca, în anii '90, să construiască primele rubrici de investiţii personale, băncile comerciale refuzau să furnizeze date despre dobânzi şi credite, invocând confidenţialitatea. Situaţia nu s-a schimbat fundamental nici astăzi, potrivit lui Valentin Negoiţă, fost jurnalist de business şi preşedinte al Ecotic, organizaţie care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor electrice şi electronice.

„Era o lipsă de informaţie economică şi de business cvasitotală. Şi dau un exemplu: am încercat să dezvoltăm rubrici de investiţii la nivelul anilor '90, când bursa se pregătea să vină, iar investiţiile puteau fi făcute în alte genuri, cum ar fi real estate. Şi în acest sens am creat nişte rubrici care să aducă lumină în ceea ce înseamnă investiţii personale. Am colaborat cu BNR. Şi, ca un fapt, la momentul respectiv am intrat în legătură cu BNR pentru simplul motiv că ceream în fiecare săptămână situaţia de la băncile din România privind dobânzile şi privind situaţia creditelor", a declarat Valentin Negoiţă la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

România anilor '90 debuta într-o economie de piaţă fără infrastructura informaţională minimă necesară funcţionării acesteia.

Bursa de Valori Bucureşti se pregătea să fie reactivată, piaţa imobiliară începea să prindă contur ca alternativă de investiţie, iar publicul larg nu avea acces la instrumentele conceptuale de bază pentru a naviga noua realitate economică.

„Răspunsul iniţial al acestor bănci a fost că sunt date care sunt confidenţiale. Deci, pentru o piaţă liberă, această afirmaţie era de-a dreptul spectaculoasă. Motiv pentru care ne-am dus la BNR şi, cu ajutorul BNR, am avut săptămânal o acumulare de statistici, de date privind depozitele şi tot ce a însemnat până la urmă piaţa de capital şi, respectiv, piaţa financiară” a mai spus Valentin Negoiţă.

Implicaţiile acestui episod depăşesc cadrul anecdotic. Lipsa datelor publice fiabile afectează calitatea deciziilor economice la toate nivelurile, de la investitorul individual la compania care planifică o extindere sau instituţia care elaborează politici publice. O piaţă pe care participanţii nu o pot citi corect generează alocări ineficiente de capital şi amplifică riscurile sistemice.

„Accesul la date este o problemă în continuare. Nu există o preocupare pentru date reale pe care să le avem la dispoziţie în toate domeniile”, mai punctează fostul jurnalist de business.

La trei decenii de la primele rubrici de investiţii din presa românească, deficitul de transparenţă instituţională rămâne o constantă, indiferent de sectorul economic vizat.