Descoperirea provine din analiza ADN-ului antic şi indică un mediu surprinzător de bogat, potrivit DailyGalaxy. De asemenea, sugerează că unele specii au supravieţuit acolo mult timp după ce au dispărut în alte părţi.

Doggerland a legat odată Marea Britanie de Europa continentală, formând o întindere largă de pământ înainte ca marea să o acopere.

Pentru o lungă perioadă de timp, a fost considerată în principal o cale de trecere pentru primii oameni care se deplasau prin regiune.

Noul studiu utilizează ADN-ul sedimentar antic pentru a urmări modul în care mediul a evoluat de-a lungul a mii de ani.

Potrivit cercetătorilor, urme de stejar, ulm şi alun apar în sedimente datând de acum mai bine de 16.000 de ani. Aceasta este cu câteva mii de ani mai devreme decât estimările anterioare pentru Europa de Nord.

Echipa a lucrat cu 252 de probe prelevate din 41 de carote de sedimente marine, obţinând astfel un set de date vast şi bine conservat pe care să îl exploreze.

Acest lucru i-a ajutat să urmărească modul în care pădurea s-a schimbat de-a lungul timpului, de la sfârşitul ultimei ere glaciare, prin schimbări graduale ale mediului, până când Doggerland a dispărut în cele din urmă sub apă.

Una dintre descoperirile cele mai surprinzătoare o priveşte pe Pterocarya, un gen de arbori de pădure despre care se credea că a dispărut din regiune în urmă cu aproximativ 400.000 de ani. ADN-ul său apare încă în probe, sugerând că a supravieţuit mult mai mult timp în anumite zone izolate decât se presupunea anterior.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, Tilia, sau teii, care au apărut cu aproximativ 2.000 de ani mai devreme decât se aştepta în Marea Britanie continentală.

Acest detaliu sugerează că unele părţi ale regiunii au cunoscut condiţii locale mai blânde şi mai favorabile, chiar şi în perioadele considerate în general aspre.

Aceste zone, denumite adesea microrefugii, pot ajuta la explicarea modului în care pădurile s-au răspândit rapid după Era Glaciară, un fenomen dezbătut îndelung, cunoscut sub numele de Paradoxul lui Reid.

Studiul sugerează că anumite părţi din Doggerland au rămas deasupra apei mai mult timp decât se credea. Este posibil ca unele zone să fi supravieţuit evenimentelor precum tsunami-ul Storegga de acum aproximativ 8.150 de ani şi să fi rămas până acum aproximativ 7.000 de ani.