PSD şi o parte din PNL au ales să-şi recâştige electoratul dezamăgit victimizându-se şi aruncând vina pe presiunile UE şi ale SUA pentru propria lor lege de organizare a referendumului (care păstrase mult blamatul cvorum de prezenţă mult înainte de orice presiune externă) şi pentru faptul că au acceptat decizia CCR, în loc să încalce legea urmând ruşinoasele aberaţii juridice ale unui Ioan Ghişe. Această tactică poate demobiliza însă un electorat dispus să conchidă că indiferent cu cine ar vota, tot "străinii" decid cine conduce România.

PC (Dan Voiculescu) şi cealaltă parte a PNL (Antonescu-Fenechiu) au ales asmuţirea cetăţenilor la proteste şi chemarea la o nouă suspendare a lui Traian Băsescu, aşa încât referendumul pentru demitere să fie organizat împreună cu alegerile. Această tactică poate agasa electoratul deja iritat de eşecul aventurii în care USL i-a atras în vară şi sătul de suspendarea lui Băsescu ca unică temă existentă pe scena politică.

De cealaltă parte, nou-născuta alianţă a dreptei (PDL, ICCD, NR, PNŢCD, FCD) nu se arată nici ea dornică să iasă din retorica referendumului, acuzând încă din textul manifestului de lansare că "forţele trecutului s-au coalizat împotriva statului de drept şi a justiţiei" şi că "destinul naţional şi euro-atlantic al României este pus sub semnul întrebării", astfel încât este necesară o contra-alianţă a forţelor de centru-dreapta.

Această tactică reduce noua alianţă la un fel de USL pe dos, având ca unic scop anihilarea adversarului, în numele ideii - patentate deja de USL - că electoratul trebuie să voteze cu orice preţ cu "noi", numai ca să scape de "ei", iar orice cârtire la adresa candidaţilor propuşi e interzisă, fiindcă dă apă la moară adversarului. Primitiv? Da, dar explicabil atât pentru USL, cât şi pentru alianţa dreptei: participarea pe cont propriu la nişte alegeri tratate ca un proces electoral normal şi nu ca o acţiune eroică de salvare a ţării nu ar asigura nici pentru PSD majoritatea în Parlament, nici pentru PDL un statut solid în opoziţie, nemaivorbind de visul democraţilor de a recâştiga majoritatea ca în 2004 şi 2008, eventual cu PP-DD pe post de "soluţie imorală".