♦ Vânzările de brânzeturi ajung la 5 mld. lei anual, iar caşcavalul şi telemeaua au peste 55% din piaţă. Specialităţile din brânză sunt abia la 13%, astfel că există mult loc de creştere.

Brânzeturile maturate repre­zintă o categorie unde tot mai mulţi producători de lactate s-au dus în ultimii ani, pe de-o parte pentru a adăuga mai multă valoare adăugată businessurilor pe care le-au construit, iar pe de altă parte pentru că au văzut că este o nişă unde există cerere, având în vedere că vitrinele marilor magazine erau pline de astfel de produse, în special din import, iar românii cumpără tot mai multe produse sofisticate.

Astfel, producătorii au intrat pe o piaţă cu o valoare de peste 5 mld. lei, iar ultimele date ale com­paniei de cercetare Market Vector arată că 31,8% din valoarea pieţei de brânzeturi sunt date de caşcaval, fiind urmat de telemea (26,9%) şi de specialităţi (13%). În aceste specialităţi intră practic brânzeturi de tip camembert,  raclette, trapist, tilsit, gouda, pecorino sau buratta, pe care producătorii români le fac după reţete inspirate de la omologii lor din Italia, Elveţia sau Olanda.

„Este o piaţă nişată, foarte grea, unde dificultatea nu este să realizezi un produs bun, ci să îl poţi vinde!

Consumatorul încă nu face diferenţa între brânza telemea şi brânzeturile maturate şi au aşteptări ireale când vine vorba de preţul produsului. Loc în piaţă este, dar ca toţi să şi putem supravieţui este nevoie să investim în educare, comunicare şi informare despre ce este brânza maturată“, a punctat recent Bea Retyi, director de vânzări în cadrul societăţii agricole Spicom, producătoarea brandului de brânzeturi Arkäse, care produce mai multe tipuri de brânzeturi precum tilsit, trapista, arkenzeller sau raclette.

Brandul este unul tânăr în sectorul brânzeturilor, fiind lansat în 2022, însă ferma familiei Retyi are o istorie de 20 de ani. Până la momentul investiţiei în fabrica de brânzeturi, laptele era livrat către un mare procesator din zonă.

Un alt fermier care s-a dus către brânzeturi este Varga István, care a pus bazele Manufacturii de Brânză, un atelier de brânzeturi maturate din Cund (judeţul Mureş).

Şi Ionuţ Oancea din Tulcea are propria fermă şi a dezvoltat brandul Amilact, sub care vinde atât produse proaspete cât şi brânzeturi maturate după nişte reţete la origine din Italia. Amilact produce brânză maturată 30 şi 90 de zile din  lapte de capră.

Pe de altă parte, familia Udrea, care s-a mutat din Bucureşti în Meşendorf, judeţul Braşov, l-a convins pe Adrian Stoian, fermier local, să dea valoare adăugată laptelui colectat şi să îl transforme împreună în brânza maturată care poartă astăzi numele satului.

Şi Lactate Someşene din Dej, judeţul Cluj, fondat de familia Zanc, care produce brandul de lactate din lapte de bivoliţă, dar şi de vacă ţarina, a intrat pe nişa brânzeturilor maturate. Pe nişa de brânzeturi premium pariază şi alţi producători precum Five Continents, Torockoi (Binal Mob) sau Asociaţia Curtea Culorilor.

„La brânzeturi suntem, într-adevăr, la început de drum, iar asta reflectă, de fapt, o etapă naturală de dezvoltare în cadrul unui proces mai amplu de redefinire a relaţiei noastre cu hrana şi cu tradiţia locală. în ciuda faptului că există o multitudine de mici producători regionali, aceştia se află abia la momentul în care încep să construiască infrastructura necesară pentru a-şi transforma activitatea dintr-o practică de subzistenţă sau de nişă, într-un demers viabil pe termen lung”, spune Alina Iancu, fondatoarea fondatoarea Revino Gourmet şi CrameRomania.ro, care a urmărit îndeaproape sectorul vinului, a brânzeturilor artizanale dar şi a berii artizanale. Ea spunea anterior că există circa 100 de producători de brânze­turi maturate pe plan local, dintre care circa 30 sunt prezenţi în puncte de desfacere din marile oraşe din ţară.

„Practic, ceea ce vedem acum este o tranziţie de la meşteşug la microindustrie, în care cunoaşterea tradiţională începe să se alinieze cu cerinţele unei pieţe moderne şi diversificate”, a punctat ea.

De altfel, această categorie este una pe care mulţi o văd cu potentţial. ŞI Artesana, producător controlat de familia Donici, vrea să facă o fabrică de brânzeturi maturate, o investiţie estimată la 10 mil. euro. Daniel Donici spunea recent că cu siguranţă mai există loc de creştere pe această piaţă.

„Îmi doresc să valorific potenţialul pe care România îl are de a deveni «mica Franţă» a Europei de Est când vorbim despre producţia de specialităţi de brânză. Avem toate ingredientele: tradiţie, resurse locale şi, mai ales, o comunitate care crede în produse curate şi autentice”, spunea Daniel Donici.