Noua generaţie de antreprenori şi afacerile lor „verzi“ pun businessul românesc pe harta sustenabilităţii
Startup-uri noi îşi fac din protejarea mediului un adevărat crez, folosindu-se de materii prime regenerabile, implementând reciclarea ori de câte ori este posibil sau apelând la ambalaje cu un impact negativ cât mai redus.
În vreme ce marile corporaţii alocă sume tot mai importante an de an pentru sustenabilitate şi forme de reducere a impactului asupra mediului, există antreprenori care încă de la începutul aventurii lor în business au în plan să fie prietenoşi cu planeta.
Aşa se face că startup-uri noi îşi fac din protejarea mediului un adevărat crez, folosindu-se de materii prime regenerabile, implementând reciclarea ori de câte ori este posibil sau apelând la ambalaje cu un impact negativ cât mai redus.
„Noi ne-am propus să oferim alternative cu un impact de mediu redus faţă de ambalajele convenţionale, care erau realizate din plastic. Ambalajele realizate din materii prime regenerabile - cum este, spre exemplu, amidonul de porumb - sunt un prim pas spre reducerea amprentei de carbon“, spun reprezentanţii Biodeck, un producător de ambalaje, pahare şi tacâmuri compostabile care foloseşte trestia de zahăr şi amidonul de porumb ca materii prime.
Ambalajele Biodeck sunt o alternativă pentru cele de unică folosinţă din plastic, fiind produse din ingrediente 100% regenerabile şi biodegradabile.
Adrian şi Tudor Georgescu, fondatorii afacerii, folosesc aceste materii prime pentru a face farfurii, caserole şi tacâmuri. Fabrica Biodeck se află în Buftea, în apropiere de Bucureşti.
„Atunci când analizăm impactul unui produs, e important să analizăm întreg ciclul de viaţă. În mod firesc, primul pas este să ne uităm la resursele din care este făcut şi la procesul de producţie şi să încercăm să oferim alternative inovative, din resurse regenerabile“, mai spun reprezentanţii Biodeck.
Iar ca ei sunt mulţi alţii. Kosa Istvan este unul dintre ei. El a fondat Transylmagica, un business prin care produce şi vinde obiecte mici, durabile, iar după vânzarea fiecărui produs plantează un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică. La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o metodă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecţia mediului cu pragmatismul unei afaceri. Aşa că, punând la bătaie toate ideile şi o investiţie de 60.000 de euro, a dat contur businessului Transylmagica, un atelier din Miercurea Ciuc unde iau naştere suveniruri şi alte obiecte personalizate.
Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero în 2019 businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi a deschis un magazin online.
În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc bunuri de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), articole pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).
Obloj este tot un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători, sub forma săculeţilor textili pentru cumpărături, ca alternativă la pungile de plastic. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.
Adina Humă şi Linda Vasilescu pun şi ele o cărămidă la fundaţia obiceiurilor sustenabile, cu un produs pe cât de simplu, pe atât de eficient: R-Create. Concret? O soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele.
Atelierul de pânză este un alt business atent cu mediul, care s-a născut în 2009, într-un spaţiu de mai puţin de nouă metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic. Proiectul, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România, după cum explică fondatoarea Teia Ciulacu.
Pentru multe afaceri pornite de la zero în ultimii ani, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece şi hârtie igienică.
Sabin Dimian, de pildă, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus într-un atelier din Câmpina, judeţul Prahova. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete.
Bambusul a fost ales ca materie primă şi pentru scutecele Zuluff deoarece este un material sustenabil, care se găseşte şi creşte în cantităţi mari. În plus, fibra din bambus este moale şi potrivită pentru bebeluşi.
Şi la baza hârtiei igienice Bambooda stă tot bambusul. Dan Cornea este cel care s-a gândit să creeze o alternativă la hârtia care rezultă din tăierea copacilor şi a conceput acest brand. Materia primă provine din provincia Sichuan din China, recunoscută pentru plantaţiile de bambus.
De idei şi resurse materiale nu duc aşadar lipsă micii antreprenori, însă este oare mai costisitor să porneşti un business de acest tip faţă de unul care foloseşte materiale costisitoare?
„Depinde foarte mult de tipul de business, dar diferenţele mari de investiţii vin din costurile asociate activităţilor de R&D (cercetare şi dezvoltare „ n. red.) şi celor ale materiilor prime utilizate. Totuşi, odată ce adoptarea acestor produse se va realiza la scară mai mare, diferenţele de costuri se vor reduce şi vor deveni insesizabile. În ceea ce priveşte rentabilitatea investiţiilor în economia verde, considerăm că acestea sunt, pe de o parte, o investiţie necesară, iar pe de altă parte o inestiţie de viitor“, explică reprezentanţii Biodeck.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro