Noua generaţie de antreprenori şi afacerile lor „verzi“ pun businessul românesc pe harta sustenabilităţii

Autor: Alina-Elena Vasiliu Postat la 17 aprilie 2021 71 afişări

Startup-uri noi îşi fac din protejarea mediului un adevărat crez, fo­lo­sindu-se de materii prime rege­nerabile, implementând reci­cla­rea ori de câte ori este posibil sau apelând la ambalaje cu un impact ne­gativ cât mai redus.

Noua generaţie de antreprenori şi afacerile lor „verzi“ pun businessul românesc pe harta sustenabilităţii

În vreme ce marile corporaţii alocă sume tot mai importante an de an pentru sustenabilitate şi forme de reducere a impactului asupra mediului, există antreprenori care încă de la începutul aventurii lor în business au în plan să fie prietenoşi cu planeta.

Aşa se face că startup-uri noi îşi fac din protejarea mediului un adevărat crez, fo­lo­sindu-se de materii prime rege­nerabile, implementând reci­cla­rea ori de câte ori este posibil sau apelând la ambalaje cu un impact ne­gativ cât mai redus.

„Noi ne-am propus să oferim alter­­na­tive cu un impact de mediu re­dus faţă de ambalajele conven­ţio­nale, care erau rea­li­zate din plastic. Am­ba­lajele realizate din materii prime rege­nerabile - cum este, spre exem­plu, ami­­donul de porumb - sunt un prim pas spre reducerea am­prentei de car­­bon“, spun reprezentanţii Biodeck, un pro­­­ducător de ambalaje, pahare şi ta­câ­­­muri com­postabile care foloseşte tres­­tia de zahăr şi amidonul de po­rumb ca materii prime.

Ambalajele Biodeck sunt o alter­na­­tivă pentru cele de unică folo­sinţă din plastic, fiind produse din ingre­dien­­te 100% regenerabile şi biode­gradabile.

Adrian şi Tudor Georgescu, fon­da­torii afacerii, f­o­l­osesc aceste materii pri­­me pentru a face far­furii, ca­serole şi ta­­câmuri. Fa­bri­ca Biodeck se află în Buftea, în apro­piere de Bucureşti.

„Atunci când analizăm im­pactul unui produs, e important să analizăm întreg ciclul de viaţă. În mod firesc, pri­­mul pas este să ne uităm la resur­sele din care este făcut şi la procesul de producţie şi să încercăm să oferim alt­er­native inovative, din resurse re­generabile“, mai spun reprezentanţii Biodeck.

Iar ca ei sunt mulţi alţii. Kosa Istvan este unul dintre ei. El a fondat Transylmagica, un business prin care pro­­duce şi vinde obiecte mici, dura­bile, iar după vânzarea fiecărui pro­dus plan­tează un puiet de arbore în ca­drul unor proiecte de restaurare eco­logică. La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o me­to­dă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecţia me­diului cu prag­matismul unei afa­ceri. Aşa că, punând la bătaie toate ide­ile şi o in­ves­­tiţie de 60.000 de euro, a dat con­tur busi­nessului Transylmagica, un atelier din Mier­curea Ciuc unde iau naş­tere suve­niruri şi alte obiecte personalizate.

Raluca Răileanu, absolventă de Şti­inţe Economice şi Gestiunea Afa­ce­ri­lor, a pornit de la zero în 2019 busi­nessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oa­menii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu eco­nomiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva pro­duse fără ambalaje din plastic, din ţa­ră şi din străinătate, şi a deschis un magazin online.

În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc bunuri de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), articole pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

Obloj este tot un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători, sub forma săculeţilor textili pentru cumpărături, ca alternativă la pungile de plastic. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.

Adina Humă şi Linda Vasilescu pun şi ele o cărămidă la fundaţia obiceiurilor sustenabile, cu un produs pe cât de simplu, pe atât de eficient: R-Create. Concret? O soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele.

Atelierul de pânză este un alt business atent cu mediul, care s-a născut în 2009, într-un spaţiu de mai puţin de nouă metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic. Proiectul, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România, după cum explică fondatoarea Teia Ciulacu.

Pentru multe afaceri pornite de la zero în ultimii ani, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece şi hârtie igienică.

Sabin Dimian, de pildă, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus într-un atelier din Câmpina, judeţul Prahova. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete.

Bambusul a fost ales ca materie primă şi pentru scutecele Zuluff deoarece este un material sustenabil, care se găseşte şi creşte în cantităţi mari. În plus, fibra din bambus este moale şi potrivită pentru bebeluşi.

Şi la baza hârtiei igienice Bambooda stă tot bambusul. Dan Cornea este cel care s-a gândit să creeze o alternativă la hârtia care rezultă din tăierea copacilor şi a conceput acest brand. Materia primă provine din provincia Sichuan din China, recunoscută pentru plantaţiile de bambus.

De idei şi resurse materiale nu duc aşadar lipsă micii antreprenori, însă este oare mai costisitor să porneşti un business de acest tip faţă de unul care foloseşte materiale costisitoare?

„Depinde foarte mult de tipul de business, dar diferenţele mari de investiţii vin din costurile asociate activităţilor de R&D (cercetare şi dezvoltare „ n. red.) şi celor ale materiilor prime utilizate. Totuşi, odată ce adoptarea acestor produse se va realiza la scară mai mare, diferenţele de costuri se vor reduce şi vor deveni insesizabile. În ceea ce priveşte rentabilitatea investiţiilor în economia verde, considerăm că acestea sunt, pe de o parte, o investiţie necesară, iar pe de altă parte o inestiţie de viitor“, explică reprezentanţii Biodeck.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
afaceri,
antreprenori,
business,
generatie,
harta

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.