♦ Bucureştiul este cel mai bogat oraş al României, cu un aport de 26% la formarea PIB-ul ţării. Într-un top pentru Europa al „oraşelor viitorului”, alcătuit de Financial Times, este situat pe poziţia a noua ♦ Este, de asemenea, pe locul 99 (din 172 de metropole ale lumii) în raportul anual al Economist Intelligence Unit privind cele mai bune oraşe în care să locuieşti ♦ Şi, totuşi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti se plânge că nu are bani nici măcar pentru secţiunea de funcţionare, pentru că de dezvoltare nici nu mai poate fi vorba.

Bucureştiul este, practic, o federaţie de oraşe, cele şase sectoare funcţionând ca entităţi separate, fiecare cu bugetul lui, cu primarul lui, cu consiliul lui, cu poliţia lui locală, cu cantinele lui sociale. Luate împreună, sectoare Capitalei au mai mulţi bani decât Primăria Generală.

Primăria Generală a Municipiului Bucureşti are nevoie pentru 2026 de 8,5 mili­arde de lei, doar pentru secţiunea de funcţionare, bani pe care nu-i are, spune proaspătul primar general Ciprian Ciucu. Nu că nu are bani pentru anul ce vine, dar nu are bani nici pentru a închide anul 2025.

„În acest moment, datoriile (şi nu am luat în calcul luna decembrie a anului 2025) sunt de peste 2,1 miliarde de lei. Necesarul de finanţare calculat pentru 2026, pentru a plăti datoriile scadente şi pentru funcţionarea PMB şi a instituţiilor subordonate, este de circa 8,5 miliarde de lei. Dacă vom primi ca până acum, raportat la bugetul anului curent, doar 50% din cotele guvernamentale, vom avea un buget de circa 5,1 miliarde de lei. Pe scurt, în anul 2026, dacă nu facem ceva rapid (schimbări în legea bugetului), ne vor lipsi circa 3,5 miliarde de lei. Suma este fa-bu-loa-să! Nu vreau să închid primăria la jumătatea anului!” spune primarul general al Capitalei care, duminică, i-a prezentat situaţia premierului Ilie Bolojan şi ministrului finanţelor, Alexandru Nazare.

Ce vrea primarul să discute cu guvernul? În primul rând, cotele ce-i sunt alocate PMB prin transfer de la bugetul de stat.

Legea finanţelor publice locale este structurată, între altele, pe principiul solidarităţii: cine nu are, primeşte bani; cine are, dă bani. Astfel că Bucureştiul, deşi încasează (prin ANAF) cele mai mari sume din TVA, de exemplu, primeşte doar puţin înapoi, pentru că e bogat.

Primeşte, în schimb, mai mult din impozitul pe venit (cam 4 mld. lei, anual) pentru că legea finanţelor publice locale este explicită în acest caz. Dar, în ultimii ani, a primit mai puţin şi din această sursă. De-a lungul vremii, primarii Bucureştiului s-au plâns că guvernul nu le returnează pe cât ar trebui.

„În ultimii 3 ani, Primăriei Capitalei i-au fost luate peste 2 miliarde de lei prin reducerea, în anii 2024 şi 2025, a cuantumului sumelor colectate din impozitul pe venit ce poate fi redistribuit către autorităţile locale, prin eliminarea unor categorii de venituri din formula de alocare (ex. impozitul pe venit din pensii). Acesti bani NU au mai ajuns in Bucureşti, Guvernul i-a folosit pentru altceva; alocarea unor cote inferioare Primăriei Capitalei în raport cu primăriile sectoarelor, în timp ce PMB are responsabilitatea operării serviciilor mari de utilitate publică (termoficare şi transport public)”, potrivit lui Ciucu.

Aşadar, primăria generală este nemul­ţumită şi pentru că sectoarele primesc mai mult, deşi primăriei generale îi revin cele mai grele cheltuieli - întreţinerea marilor bulevarde, a conductelor magistrale, finanţarea spitalelor. Doar subvenţiile pentru căldură şi transport în comun costă PMB aproximativ 2,5 mld. lei, anual – adică jumătate din bugetul de venituri.

Fostul primar general, Nicuşor Dan, a obţinut, într-un referendum local, acordul bucureştenilor ca sumele acordate întregului Bucureşti să fie gestionate şi împărţite de PMB. Dar nu este suficient referendumul pentru ca măsura să fie şi pusă în practică; trebuie un proiect de lege asumat de guvern şi votat de Parlament, iar acest demers întârzie.

După întâlnirea cu premierul, primarul general a spus că a fost stabilit, pentru ca Termoenergetica (furnizorul de apă caldă şi căldură pentru Bucureşti) să nu intre în incapacitate de plată în ianuare, ca Guvernul să creeze un spaţiu suplimentar pentru un împrumut. (Orice împrumut al administraţiei locale trebuie aprobat de Ministerul de Finanţe.) În plus, s-a discutat şi despre un mecanism prin care PMB să preia Elcen (societatea care încălzeşte apa) pe parcursul anului viitor.

Ciucu detaliază situaţia bugetului Bucureştiului: „Partea proastă a fost că reducerea fondurilor care au revenit Bucureştiului s-a suprapus pe accentuarea găurilor bugetare ale STB (transportul în comun - n. red.) şi Termoenergetica. Să vă dau două cifre pentru a înţelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Braşovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil! Am spus ieri ca datoria curentă a PMB este de peste 2,1 miliarde de lei (a PMB doar către aceste societăţi plus altele, nu am mai adăugat şi datoriile lor către furnizorii lor). Este, cu aproximaţie, suma lipsă care nu a mai ajuns la PMB din cauza unor decizii politice luate în ultimii trei ani de guvernele care s-au perindat”, a explicat Ciucu.