Ministrul Justiţiei, Astri Aas-Hansen, subliniază că situaţia de securitate din Europa este cea mai gravă de la Al Doilea Război Mondial încoace. Războiul din Ucraina continuă, Orientul Mijlociu este marcat de instabilitate, iar ameninţările hibride din Marea Baltică au devenit o realitate cotidiană. Norvegia răspunde prin reactivarea conceptului de „apărare totală”, un model din perioada Războiului Rece care presupune cooperarea strânsă între armată, administraţia civilă şi cetăţeni, scrie Defence24.

Scrisoarea din 17 martie 2026 le cere municipalităţilor să protejeze infrastructura critică, să asigure alimentarea cu apă şi funcţionarea sistemului de sănătate în situaţii de urgenţă, să se pregătească pentru pene de curent şi întreruperi de comunicaţii şi să fie pregătite să primească populaţii evacuate. Aas-Hansen explică faptul că administraţiile locale sunt responsabile pentru menţinerea funcţiilor de bază ale statului la nivel local şi reprezintă coloana vertebrală a sistemului de apărare totală.

Aici apare contradicţia fundamentală. În timp ce guvernul alocă 600 de miliarde de coroane pentru investiţii militare în nord, multe municipalităţi din aceeaşi regiune sunt atât de sărace încât se află sub administrare de stat.

Datoria totală a municipalităţilor a depăşit 630 de miliarde de coroane, iar aproximativ 80% din bugete sunt consumate de sarcini impuse de stat, ale căror costuri au crescut puternic în ultimii ani.

Experţii estimează că până în 2027, până la 100 de municipalităţi ar putea ajunge pe lista ROBEK, un registru al entităţilor care, din cauza situaţiei financiare precare, îşi pierd autonomia în privinţa împrumuturilor. În Stavanger, un oraş relativ bogat, şcolile au început să le ceară părinţilor donaţii de jucării şi cărţi, deoarece bugetele s-au epuizat.

În Loppa, o mică municipalitate din nord, autorităţile au cheltuit peste 240 de milioane de coroane pe un centru educaţional modern, în timp ce drumurile rămân necurăţate iarna, iar infrastructura de urgenţă nu respectă cerinţele legale.

Oficiul Naţional de Audit a publicat în 2025 un raport critic, concluzionând că structurile civile nu sunt suficient pregătite să sprijine forţele armate în caz de criză sau război. După aproape un deceniu în care acest domeniu a fost declarat prioritate politică, începând din 2016, elemente esenţiale ale unui sistem funcţional de apărare totală nu au fost încă implementate.

Unele regiuni încearcă să facă faţă prin cooperare între municipalităţi, ceea ce permite dezvoltarea unor structuri de urgenţă mai solide. Guvernul se bazează şi pe cetăţeni, recomandând ca fiecare gospodărie să aibă rezerve pentru cel puţin o săptămână de apă, alimente, medicamente şi numerar.

Planificatorii apărării din Norvegia se confruntă cu o întrebare esenţială, ridicată şi de analişti. Nu poţi construi simultan putere militară în nord şi, în acelaşi timp, să laşi comunităţile locale de acolo să se degradeze.

Dacă şcolile se închid, oamenii pleacă, infrastructura se deteriorează şi legăturile sociale se destramă, nu mai rămâne nimic de apărat şi nimeni care să sprijine operaţiunile militare în caz de criză. Cele 357 de municipalităţi norvegiene au primit directivele, însă fără finanţare pentru implementare, acestea riscă să rămână simple ordine fără efect.