Industria germană a pierdut 420.000 de locuri de muncă între 2019 şi 2025. Decalajul salarial faţă de alte sectoare ale economiei s-a redus semnificativ. Puternic afectate de concurenţa chinezească, companiile se tem de o creştere a contribuţiilor la asigurările sociale, potrivit Les Echos. În Germania, numărul de salariaţi din industria manufacturieră s-a prăbuşit anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, de doar 6.6 milioane de persoane, relevă un studiu al Institutului Economic German pentru Fundaţia Bertelsmann. Anul 2019, care a marcat un vârf al reindustrializării, cu un efectiv de peste 7 milioane de salariaţi, pare prin urmare destul de departe. De atunci, ponderea industriei manufacturiere în cadrul pieţei muncii nu s-a oprit din scădere, trecând de la 22% în 2014 la 18,9% anul trecut.

Se datorează oare situaţia valurilor de restructurare anunţate în presa germană în sectoarele auto, chimic şi utilajelor? Nu chiar. „Nu creşterea disponibilizărilor sau falimentelor apasă în primul rând asupra ocupării forţei de muncă în industrie, ci mai degrabă scăderea accentuată a angajărilor şi reticenţa companiilor în a ocupa posturile vacante“, a explicat Gunvald Herdin, din cadrul Fundaţiei Bertelsmann.

Pierderile de locuri de muncă în industrie au rămas stabile între 2024 şi 2025. Însă numărul contractelor noi a fost semnificativ mai mic decât numărul de persoane care şi-au părăsit locul de muncă sau ale căror contracte de muncă au încetat. Sufocaţi de costurile extrem de mari la energie şi confruntaţi cu concurenţa dură din partea companiilor chinezeşti, producătorii germani se confruntă cu dificultăţi şi îşi îngheaţă investiţiile.

Se accelerează această scădere a ofertelor de muncă? „Observăm câteva semne de avertizare. Ofertele de locuri de muncă au scăzut din nou uşor la începutul anului 2026. Avem nevoie urgentă de stimulente economice“, avertizează Gunvald Herdin.

Atractivitatea industriei a scăzut şi ea. Dacă în urmă cu zece ani sectorul oferea tinerilor un salariu mediu cu aproximativ 20% mai mare decât cel din restul economiei, acest avantaj este acum de doar 10%. Diferenţa s-a înjumătăţit pentru că salariile au crescut mai mult în alte sectoare.

Fenomenul este vizibil şi pentru angajaţii cu vechime. Diferenţa salarială faţă de angajaţii din sectorul serviciilor s-a redus de la puţin peste 16% la mai puţin de 9%. Şi nu se întrevede nicio inversare a acestei tendinţe, cred experţii.

Cu toate acestea, există unele avantaje. Datorită protecţiilor oferite de contractele colective de muncă, riscul de şomaj rămâne semnificativ mai mic în industrie decât în restul economiei germane. Angajaţii sunt în continuare mai bine trataţi la Mercedes decât în sectoarele restaurantelor sau retailului.

Stoparea scăderii ocupării forţei de muncă în industrie va fi dificilă din cauza scăderii încrederii mediului de afaceri în ţară. Angajatorii germani trag un semnal de alarmă, iar companiile adoptă o perspectivă tot mai critică asupra Germaniei ca locaţie industrială, scriu autorii studiului.

Industriaşii germani sunt îngrijoraţi de lipa de voinţă politică din partea coaliţiei conduse de Friedrich Merz şi se tem de o creştere a costurilor salariale din cauza poverii cheltuielilor sociale.