Deşi România a reuşit să depăşească Ungaria ca dimensiune a PIB-ului, realitatea socială rămâne marcată de disparităţi majore. Ţara se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte speranţa de viaţă sănătoasă şi pe primele poziţii la inegalităţi de venit şi percepţia corupţiei. Aceste dezechilibre subliniază faptul că performanţa economică nu se reflectă automat în calitatea vieţii pentru cetăţeni. În absenţa unor politici coerente de reducere a vulnerabilităţilor sociale, România riscă să rămână un exemplu de economie care creşte pe hârtie, dar care nu reuşeşte să genereze un progres real şi sustenabil pentru populaţie, subliniază Andreea Paul, preşedinte INCO.

„Suntem pe ultimele locuri în UE la speranţa de viaţă sănătoasă. Suntem pe primele locuri în UE la decalajele de venituri, la percepţia corupţiei şi atunci evident există zone unde noi într-adevăr putem interveni” a declarant Andreea Paul, preşedintele ONG-ului INACO, care aduce la aceeaşi masă manageri, consultanţi, analişti şi experţi în domeniul economic.

Potrivit Andreei Paul, preşedintele INACO, sentimentul de nefericire generalizată în rândul cetăţenilor români este alimentat de corupţia endemică, calitatea slabă a serviciilor publice – în special în sănătate şi educaţie – şi lipsa unor politici eficiente de reducere a inegalităţilor.

Deşi datele macroeconomice pot impresiona la nivel regional, realitatea cotidiană a unei mari părţi din populaţie reflectă un contrast puternic între cifrele oficiale şi nivelul de trai perceput.

„O ţară poate avea un PIB mare, noi depăşit Ungaria, dar cetăţenii noştri simt încă o nefericire generalizată din cauza inelgalităţilor sociale, a corupţiei, a serviciilor publice slabe din domeniul sănătăţii şi educaţiei” a mai spus Andreea Paul la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.