Miracolul german din lupta cu COVID-19 se datorează într-o mă­sură de­loc neglijabilă unei ar­ma­te de me­dici şi salariaţi din să­nă­tate im­por­taţi din Europa de Est

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 14 aprilie 2020 115 afişări

Miracolul german din lupta cu COVID-19 se datorează într-o mă­sură de­loc neglijabilă unei ar­ma­te de me­dici şi salariaţi din să­nă­tate im­por­taţi din Europa de Est

Criza economică a alungat din Ger­mania şi din Europa de Vest muncitorii sezonieri est-europeni, care s-au întors acasă şi în lipsa unui loc de muncă vor cere ajutoare de şomaj, punând pre­si­uni pe bugetele guvernelor şi aşa subţiate. O soluţie pen­tru rezolvarea acestui fel de nedreptate ar fi ca UE să introducă un sistem comun de indemnizaţii de şo­maj.

Pandemia de COVID-19 a pus Uniunea Europeană în faţa unei crize cum n-a mai văzut niciodată: un colaps economic rapid cu o cauză ce nu nu poate fi controlată şi o instabilitate pe pieţe ce poate amplifica dezastrul. Pe lângă acestea, Europa de Est se confruntă şi cu probleme specifice, care apasă greu pe bugetele ţărilor. Una dintre acestea este inversarea hemoragiei de forţă de muncă.

Est-europenii se întorc acasă, unde găsesc o economie blocată, şi nu produc, depinzând de economiile aduse cu ei şi de ajutoarele de şomaj. Spre exemplu, circa 200.000 de bulgari care şi-au pierdut locurile de muncă din Europa de Vest s-au întors acasă începând cu luna martie, spune Vessela Cerneva, directorul adjunct al think-tank-ului European Council for Foreign Relations din Sofia. La o populaţie angajată de 3 mili­o­a­ne de persoane nouveniţii re­pre­zintă o pro­porţie semni­fi­ca­ti-vă. „Ima­ginaţi-vă că 5 mi­lioane de germani apar deo­dată pe piaţa muncii sau aplică pentru ajutoare de şomaj“, explică Cerneva. Din cauza presiunilor pe care le creează la nivelul cheltuielilor statului, est-europenii care revin în ţările lor ar putea deveni o problemă de durată, iar UE s-ar putea să vrea să ia în calcul un sistem comun de indemnizaţii de şomaj, atrage atenţia Cerneva.

Libera circulaţie a persoanelor, unul dintre prin­cipiile Uniunii Europene, a permis ca milioane de cetăţeni ai ţărilor est-europene să plece în statele mai bogate din Europa Occidentală în căutarea unui trai mai bun. Unii şi-au găsit locuri de muncă stabile, alţii au muncit ca zilieri. La început, remiterile trimise acasă de persoanele plecate la muncă în străinătate au încurajat consumul în Europa de Est, contribuind astfel la creşterea eco­no­mică. Însă pe măsură ce numărul celor care au plecat a crescut, fe­nomenul s-a trans­for­mat într-o he­moragie de capital uman, efec­tul fiind dezvoltarea unor penurii de forţă de muncă în economiile estice, pericolul fiind stagnarea şi subdezvoltarea unor sectoare econo­mice sau ser­vicii. Deficitul de personal adec­vat pregătit s-a făcut simţit în cerce­tare şi să­nătate. Iar sănătatea este serviciul cel mai solicitat în vre­mea pandemiei de COVID-19.

În aceste zile se vorbeşte mult de performanţele sistemului german de sănătate în lupta cu ceea ce în Italia, Spania şi chiar Franţa produce prăpăd.

Potrivit presei germane, circa 300.000 de polonezi lucrează în serviciile de sănătate din cea mai mare economie europeană, scrie France 24. Unii sunt doctori sau infirmieri în spitale şi clinici, alţii îngrijesc bătrâni. În unele spitale de la graniţa germano-polonă polonezii reprezintă peste 30% din personal, spune Frank Ullrich Schulz, preşedintele asociaţiei medicale regionale din landul Brandenburg. Fără polonezi, aceste spitale ar avea o mare problemă. Pentru a-i încuraja pe polonezi să rămână în Germania, unele regiuni de la graniţă oferă între 40 şi 65 de euro pe zi pentru plata mesei şi cazării la hoteluri. La spitalul din Prenzlau, jumătate din personal este din Polonia, inclusiv 22 de medici. Locurile de muncă din sănătate sunt în general stabile, spre deosebire de multe altele spre care s-au îndreptat polonezii sau ceilalţi est-europeni plecaţi de acasă.† Construcţiile, comerţul, turismul şi agricultura nu oferă siguranţă în vremuri de criză şi este probabil ca lucrătorii din aceste sectoare să se fi înghesuit să se întoarcă în ţările de origine. În Polonia, oamenii au fost încurajaţi să revină şi de chemările guvernului de dinainte de criză. Polonia a avut la începutul crizei şi un program† special pentru aducerea acasă a cetăţenilor săi pe cale aeriană. Avioanele LOT au transportat spre Polonia peste 55.000 de cetăţeni, o operaţiune fără precedent în istoria ţării. Cei mai mulţi dintre pasageri s-au îmbarcat la Londra.

Până la venirea crizei economice, angajatorii polonezi au căutat să iasă din criza de forţă de muncă angajând ucraineni. După unele estimări, cea mai mare parte a celor peste 2 milioane de străini care munceau în Polonia anul trecut erau din Ucraina. Dintre ucraineni, un milion făceau munci sezoniere, aceasta însemnând că plecau din Ucraina, lucrau şi se întorceau acasă cu banii astfel câştigaţi. Însă deoarece pandemia a închis graniţele peste tot pe continent, peste 100.000 de ucraineni s-au grăbit să se întoarcă acasă din Polonia, notează Financial Times. Astfel, o parte din polonezii care revin în ţară s-ar putea să găsească de muncă, dacă le convin salariile mai mici pe care le primeau ucrainenii. Sau dacă angajatorii supravieţuiesc crizei. Guvernul de la Varşovia estimează că rata şomajului va creşte de la 5,5% în februarie la 9-10% în decembrie. Însă previziunile economice de până acum ale guvernului au înclinat spre latura optimistă. Aceasta poate şi pentru că se apropie alegeri preşedinţiale.

Criza coronavirusului a amplificat decalajul dintre est şi vest şi evidenţiază efectul hemoragiei de creiere din est spre vest, spune Cerneva de la European Council for Foreign Relations din Sofia. Guvernele din Europa Centrală şi de Est au intrat “n panică, ştiind că sistemele lor de sănătate, subfinanţate şi blocate “n anii ë90, s-ar putea ca pur şi simplu să nu poate face faţă, de unde şi măsurile lor de izolare stricte. UE nu poate continua să neglijeze aceste probleme. Dacă succesul Germaniei “n tratarea pandemiei constă “n parte din armata de medici şi asistente imigrante, acesta nu ar trebui să fie “n detrimentul Europei Centrale şi de Est.

Regiunea şi-a revenit din crizele sociale anterioare† şi o va face probabil şi acum, însă o convergenţă socială (şi de sănătate) autentică pe continent va dura †mult mai mult. Standardele comune pentru securitatea sănătăţii, tehnologie şi schimb de informaţii “n cercetare şi dezvoltare şi o mai bună integrare “n lanţurile de aprovizionare cu asistenţă medicală ar putea ajuta Europa să facă un pas mare “nainte.

Citeşte Ziarul Financiar e-paper de MARŢI

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
uniunea europeana,
medici,
pandemie
Biroul în vremuri de pandemie Biroul în vremuri  de pandemie

Twitter a anunţat săptămâna trecută că angajaţii companiei pot să lucreze de acasă pentru totdeauna, în timp ce angajaţii Google şi Facebook vor adopta regimul de telemuncă până în 2021. Situaţia este una în care se regăsesc angajaţi de peste tot din lume - indiferent că obişnuiau să meargă la birou în clădirea Chrysler din New York, în Burj Khalifa din Dubai sau în SkyTower din Bucureşti. După două luni de work from home, ne întrebăm cu toţii, indiferent de localizarea geografică: mai avem nevoie de birouri? Cum vor arăta acestea la întoarcere?

vezi continuarea
ZF.ro
ULTIMĂ ORĂ. Ce se întâmplă între China şi România? Beijingul a provocat României cel mai mare DEFICIT. Dezvăluiri despre dependenţa faţă de chinezi ULTIMĂ ORĂ. Ce se întâmplă între China şi România? Beijingul a provocat României cel mai mare DEFICIT. Dezvăluiri despre dependenţa faţă de chinezi
BREAKING. Florin Cîţu dă peste cap TOATE planurile. Economia României se va PRĂBUŞI cu 14%. Explicaţiile fără precedent
Mediafax
Ar putea urma al doilea val de relaxare. Anunţul ministrului Sănătăţii: când se pot redeschide terasele şi plajele Ar putea urma al doilea val de relaxare. Anunţul ministrului Sănătăţii: când se pot redeschide terasele şi plajele
Povestea inexplicabilă a unui poliţist din Suceava: 8 teste de COVID-19 şi tratat cu „Sfântul Paracetamol şi Cuvioasa Vitamina C”. De două luni nu scapă de virus
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Gândurile lui Cristoiu: Guvernul acesta nu poate să rămână. Ori cade, ori Ludovic Orban face o remaniere uriaşă Gândurile lui Cristoiu: Guvernul acesta nu poate să rămână. Ori cade, ori Ludovic Orban face o remaniere uriaşă
Ion Cristoiu, la „Marius Tucă Show”: Până în toamnă, Iohannis şi băieţii se vor strădui să îl înlocuiască pe Ciolacu cu Olguţa Vasilescu sau Codrin Ştefănescu
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Rau e sa fii prost... COMENTARIU Valeriu Suhan Rau e sa fii prost...
COMENTARIU Valeriu Suhan Eu sunt Mitica Je suis Mitica I am Mitica

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.