Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a anunţat joi că a demis Consiliul de Administraţie al SALROM, iar neregulile identificate au fost transmise Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în baza concluziilor rapoartelor întocmite de Corpul de Control al Primului-ministru şi de Corpul de Control al Ministerului.

„La Salrom au existat absolut toate dovezile că ceea ce s-a întâmplat în 2025 urma să se întâmple. În anii 2022 şi 2023 au fost inundaţii în exact aceleaşi locuri din Salina Praid, iar în 2024, pe 18 aprilie, a mai fost o inundaţie parţială. Nu a fost luată absolut nicio măsură”, a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit datelor de pe siteul SALROM, preşedintele CA este  Nicolae Cîmpeanu, din 2022 în prezent. Din Consiliul face parte şi Constantin Dan Oprea, directorul general SALROM, demis miercuri din funcţie de ministrul Economiei. 

Radu Miruţă a precizat că pierderile cauzate de inundaţia de la Salina se ridică la peste 65 milioane lei, din care  mijloacele fixe blocate în salina complet inundată sunt evaluate la 48,3 milioane de lei, iar pierderile suplimentare la încă 17,2 milioane de lei.

Ministrul declarat că verificările au identificat achiziţii făcute „cu dedicaţie”, în care procedurile erau modificate chiar cu o zi înainte de finalizare, astfel încât câştigătorul să fie cel dorit. Astfel, două combine miniere cumpărate pentru salinele de la Slănic şi Vâlcea au costat 35 de milioane de lei, deşi, potrivit ministrului, echipamente similare se vând pe piaţă cu aproximativ 250.000 de euro bucata.

„De asemenea, la Praid s-a cumpărat o combină care nu respecta regimul de lucru în salină, deşi existau riscuri de explozie din cauza emanaţiilor de gaz. Au fost notificaţi că nu e potrivită, dar tot au cumpărat-o. S-a lipit o etichetă pe ea că rezistă la astfel de condiţii, fără să existe vreun certificat”, a spus Radu Miruţă.

Alte nereguli privesc lipsa de acţiune în recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, în valoare de 3,3 milioane de lei, dar şi un contract de aproape 1 milion de lei pentru realizarea unui videoclip, încheiat şi apoi anulat după trei luni. Firma câştigătoare cere totuşi banii, invocând că începuse derularea contractului. 

Ministrul Economiei a anunţat măsuri similare şi la alte societăţi din portofoliul instituţiei.

La Fabrica de Pulberi Făgăraş, în perioada 2022–2025, compania cumpăra acid azotic cu 200 de euro, dar vindea produsul obţinut cu doar 70 de euro. 

”Una dintre cele trei firme pe care le-am verificat este din România, avea un singur angajat, iar cifra de afaceri era exact diferenţa dintre 200 şi 70, înmulţită cu tonele vândute”, a explicat Radu Miruţă.Totodată, ministrul a subliniat că, în ciuda acestor fapte, conducerea fabricii a beneficiat, în luna mai a acestui an, de o creştere  de 12 ori a salariului.

În acest caz, administratorul special a fost eliberat din funcţie, iar dosarul  a fost transmis la DNA.

În plus, toate cele 6 societăţi verificate recent – IAR SA, IOR SA, Iprochim SA, Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest SA, Avioane Craiova, Şantierul Naval 2 Mai SA – au prezentat nereguli în procesul de numire a conducerilor.

Potrivit ministrului, s-au folosit diverse artificii administrative pentru a ocoli verificările Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

„Am găsit conflicte de interese între cei care erau în comisiile de selecţie şi cei care urmau să fie selectaţi. Practic, superiorul îşi punea subordonatul direct în comisie, iar acesta îl selecta la rândul său pe superior. A fost selectat expertul care trebuia să confirme că exact persoana care l-a numit e cea potrivită. Este o formă de complicitate administrativă”, a precizat ministrul.

Şi în acest caz, dosarele au fost transmise către AMEPIP, către Parchet şi către Agenţia Naţională pentru Integritate.

O altă instituţie unde s-au descoperit nereguli este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Ministrul Radu Miruţă a explicat că mai mulţi comisari au aplicat amenzi, dar procesele-verbale nu au fost înregistrate oficial, ceea ce a blocat recuperarea, de către statul român, a sumelor datorate.

„Pe 2024, pentru 205 procese-verbale în valoare de 1,8 milioane de lei, nu a fost transmis niciunul către autorităţile care fac executare. Nimeni nu ştie să urmărească dacă acei bani mai sunt datoraţi. Pentru alte 1.413 procese-verbale s-a încasat jumătate din minim, chiar după expirarea termenului legal. Au fost, aşadar, mai puţini cei «iertaţi» să plătească după expirarea termenului, dar mai mulţi cei pentru care amenzile au fost anulate complet, din pix”, a explicat Miruţă.

Prejudiciul total, din 2024 până în august 2025, este estimat la 15,6 milioane de lei.

„Am dispus un control amănunţit al Corpului de Control la ANPC, pentru a identifica persoanele responsabile şi mecanismul prin care s-au produs aceste pierderi. Într-o perioadă în care ne străduim să colectăm mai mulţi bani şi să explicăm oamenilor de ce am fost nevoiţi să creştem unele taxe, este inacceptabil ca instituţiile statului să blocheze colectarea”/

Ministrul Radu Miruţă a subliniat că toate aceste cazuri au fost transmise instituţiilor competente şi că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului va continua controalele în toate companiile din portofoliu.