România are cea mai mare diasporă la nivel european, circa 3,1 milioane de români trăind în prezent într-o altă ţară membră A UE, conform datelor Eurostat, după valurile de migraţie care au avut loc în perioada post-decembristă. Aceşti oameni sunt nu doar o sursă de bani pentru familiile rămase acasă şi pentru economie, ci şi o importantă piaţă de desfacere pentru companiile autohtone.

Diaspora românească are o pondere de 22% în totalul europenilor care trăiesc în altă ţară decât cea natală, mai mult decât italienii şi polonezii, care, cu 1,5 milioane de persoane fiecare, ocupă locul doi în topul UE.

Pentru mulţi ani, românii plecaţi la muncă în străinătate au fost una dintre principalele surse de finanţare ale economiei locale. Şi în prezent sumele pe care ei le trimit în ţară sunt impresionante şi susţin atât propriile familii, cât şi economia locală şi bugetul de stat.

Cele mai recente date ale Băncii Naţionale arată că anul trecut remiterile au atins chiar un nivel record, de 6,7 miliarde euro, sumă care vine după un alt maxim, în 2023, de 6,6 miliarde euro. De fapt, în ultimii 15 ani, exceptând perioada pandemiei, în 2020, valoarea remiterilor a fost aproape an de an în creştere, iar din 2005 până în 2023, diaspora a trimis în ţară peste 80 miliarde euro.

Cele mai apropiate niveluri de maximele din 2023 şi 2024 au fost înregistrate în 2007 şi 2008, când remiterilor românilor din străinătate depăşeau 6 miliarde de euro.

Pe datele de până acum, 2025 pare să aducă o uşoară scădere, românii de afară trimiţând în ţară în primele şase luni circa 3 miliarde euro, cu 200 de milioane euro mai puţin decât în perioada similară din 2024.

Defalcat pe ţări, cei mai mulţi bani ajung în ţară din Marea Britanie şi Germania, state cu puternice comunităţi de români, dar unde şi salariile sunt astăzi mai mari decât în destinaţiile din sudul Europei, Italia şi Spania, care au atras emigranţi în primele valuri de după Revoluţie. Diferenţa dintre cele două zone este semnificativă, remiterile din cele două ţări din sudul Europei fiind în 2024 la jumătate, respectiv sfert faţă de celelalte două.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL