Autori: Mădălina Racoviţan, Partner, Head of People Services, KPMG in Romania şi Luminiţa Făşie, Senior Manager, People Services, KPMG in Romania

Angajatorii ar trebui să regândească politicile de beneficii acordate angajaţilor, pentru că, deşi plafonul de 33% din salariul de bază ar putea părea constrângător, în fapt, el ar putea asigura creşterea paletei de avantaje oferite pentru motivarea suplimentară a salariaţilor şi retenţia lor. Explicaţia - o mare parte dintre beneficiile extrasalariale acordate în prezent vor rămâne neimpozabile din ianuarie 2023, dacă, cumulat, ele nu vor depăşi un plafon lunar stabilit. În plus, Ordonanţa Guvernului 16/2022 introduce două noi beneficii – contravaloarea hranei şi cazarea/contravaloarea chiriei pentru angajaţii proprii. Cu alte cuvinte, în funcţie de specificul activităţii şi de profilul angajaţilor, companiile ar trebui să se pregătească să jongleze cu pachetele de beneficii, în aşa fel încât să aducă cât mai multă plus-valoare politicilor salariale. 

Atunci când vorbim despre beneficii, ne referim la toate tipurile de tichete, indemnizaţii şi multe alte tipuri de decontări pe care angajatorul le acordă. Practic, Ordonanţa 16/2022 introduce un nou alineat articolului 76 din Codul fiscal – cel referitor la beneficii, prin care prevede că anumite beneficii cumulate lunar sunt beneficii neimpozabile în limita a 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Ordonanţa explică, de altfel, care sunt acele anumite beneficii ce sunt limitate de plafonul de 33% - prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate (altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. k) a art. 76); contravaloarea hranei acordate de angajatori angajaţilor care nu beneficiază de tichete de masă; cazarea şi contravaloarea chiriei pentru angajaţii proprii într-o limita lunară de 20% din salariul minim pe economie; contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora; contribuţiile la fondurile de pensii facultative în limita a 400 euro anual; primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale, în limita a 400 euro pe an; indemnizaţia de telemuncă în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Dar noul prag nu se aplică tuturor beneficiilor neimpozabile acordate de angajatori. De altfel, unele dintre cele mai uzitate – tichetele de masă, vacanţă sau cele cadou neintrând în calculul beneficiilor plafonate. Ceea ce va face, cel mai probabil, ca angajatorul să nu depăşească plafonul de 33%. 

În aceste condiţii, ce pachet de beneficii poate acorda un angajator unui salariat ce are salariul brut de încadrare egal cu cu salariul mediu pe economie, astfel încât să îl motiveze, dar să se şi încadreze în plafonul de 33% ?

Ne-am gândit la două scenarii, adaptate realităţii. Astfel, un angajat la birou, ce lucrează exclusiv sau majoritar în regim de telemuncă, ce are un salariu de încadrare egal cu salariul mediu pe economie, adică 6095 lei, am calculat că poate primi din partea angajatorului său un pachet lunar de beneficii neimpozabile în suma totală de 2011 lei. Ce ar putea conţine acesta ? Ţinând cont de nevoile acestuia, angajatorul poate alcătui un pachet de beneficii format din contravaloarea chiriei în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier, sau într-un imobil închiriat de către angajator în acest scop de la o terţă persoană – în sumă lunară de 510 lei, o indemnizaţie de telemunca de 400 lei, contribuţia lunară la un fond de pensii facultative în sumă de 160 lei, asigurare voluntară de sănătate în suma de 160 lei şi decontarea serviciilor turistice şi/sau de tratament în limita a 780 lei pe luna.

La un angajat din producţie, cu acelaşi salariu de încadrare, de 6.095 lei, însă, angajatorul ar putea veni cu un alt pachet de beneficii in limita aceluiaşi plafon de 2.011 lei, dar care să corespundă nevoilor acestuia - contravaloarea chiriei în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier, sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terţă persoană, de către angajator în suma lunară de 510 lei, hrană zilnică acordată de către angajator în valoare totală pe lună de 630 lei, contribuţia lunară la un fond de pensii facultative în suma de 160 lei, abonament medical în suma de 50  lei şi decontarea serviciilor turistice şi/sau de tratament în limita a 650 lei pe luna. 

Cum se poate observa, pachetele sunt consistente, pot motiva angajatul. În plus, acestor beneficii, li se mai pot adăuga altele, cum este contravaloarea transportului de la şi la locul de munca sau cadourile cu ocazia sărbătorilor de Paşte sau Crăciun, utilizarea maşinii de companie în interes personal, pachete de stock option plan, bilete de valoare şi altele. 

În concluzie, am recomanda angajatorilor să privească modificarea legislativă ca pe o oportunitate şi să se consulte îndeaproape cu angajaţii, creându-le acestora un mediu favorabil configurării celei mai potrivite combinaţii în funcţie de vârste, interese sau mediul în care muncesc.