Într-o dimineaţă însorită din Sofia, la începutul lunii iunie 2025, entuziasmul s-a răspândit rapid în cadrul Băncii Naţionale a Bulgariei. Mult-aşteptatul raport de convergenţă, solicitat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene în februarie, sosise în sfârşit. Acesta evalua gradul de pregătire economică şi juridică al Bulgariei pentru aderarea la zona euro. Spre deosebire de rapoartele anterioare, de această dată Bulgaria îndeplinea toate criteriile, iar ţara se pregătea să facă pasul final către adoptarea monedei euro, scriu doi membri ai FMI în agenţia de presă bulgară Novinite. 

Drumul Bulgariei către euro a început cu mult timp în urmă. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 2007 şi a aspirat să adere la zona euro la scurt timp după. Optsprezece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea membru al monedei unice, marcând culminarea a decenii de transformare economică şi politică.

Pentru a înţelege acest succes, trebuie privit înapoi spre anii ’90. După căderea comunismului, tranziţia Bulgariei către o economie de piaţă a fost marcată de dificultăţi majore.

Întreprinderile de stat dominau economia, acumulând datorii pe care băncile continuau să le finanţeze, în timp ce banca centrală şi guvernul intervenea adesea pentru a acoperi pierderile. Până în 1996, peste 60% din credite erau neperformante, iar închiderea băncilor a erodat încrederea publicului. Inflaţia a explodat, economia s-a contractat, iar datoria publică a atins niveluri nesustenabile, depăşind 120% din PIB.

În martie 1997, inflaţia anuală a depăşit 2.000%. Economiile populaţiei au dispărut, pensiile şi-au pierdut valoarea, iar cetăţenii de rând se luptau să-şi acopere nevoile de bază. O schimbare de guvern l-a adus pe prim-ministrul Ivan Kostov la putere, alături de Fondul Monetar Internaţional, pentru a stabiliza economia. Băncile slabe au fost închise, iar guvernul a implementat un consiliu monetar, ancorând leva de marca germană şi ulterior de euro. Consiliul monetar permitea emiterea de lei doar în schimbul unor rezerve de valută şi aur, cu transparenţă strictă şi supraveghere parlamentară, contribuind la restabilirea încrederii publice.

Rezultatele au fost imediate. Inflaţia a scăzut la 22% în 1998, dobânzile s-au redus, iar PIB-ul a crescut cu 3,5% după contracţiile severe din anii anteriori. Datoria publică a fost aproape înjumătăţită. În următorul deceniu, în ciuda turbulenţelor politice — inclusiv 18 guverne succesive şi emigrarea a aproape un milion de persoane — consiliul monetar a rămas popular pentru menţinerea disciplinei fiscale şi a inflaţiei scăzute. Până în 2007, Bulgaria a aderat la UE cu 75% din economie privatizată, inclusiv întregul sector bancar, şi a atins statutul de economie cu venituri medii superioare.

Aderarea la UE a adus noi provocări. Factorii de decizie au urmărit o intrare rapidă în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II), dar şocurile financiare globale şi dezechilibrele economice interne au întârziat procesul. Criza bancară din 2014 a scos la iveală probleme persistente de guvernanţă, însă reformele implementate în timpul celui de-al doilea guvern al premierului Boiko Borissov au pregătit Bulgaria pentru intrarea în ERM II, care a avut loc în 2020, simultan cu aderarea la Uniunea Bancară Europeană. Disciplina fiscală continuă, reformele legale şi măsurile anticorupţie au pus bazele adoptării monedei euro.

Până în 2024, poziţia economică a Bulgariei s-a consolidat şi mai mult. Banca Mondială a clasificat ţara drept economie cu venituri ridicate, iar aderarea la spaţiul Schengen a întărit încrederea la Bruxelles. Inflaţia a scăzut, impactul economic al pandemiei s-a estompat, iar şocurile energetice au fost atenuate. În februarie 2025, Bulgaria a solicitat o evaluare specială de convergenţă, intrând astfel în etapa finală a adoptării euro.

Raportul din iunie 2025 a confirmat pregătirea Bulgariei. La 1 ianuarie 2026, euro a înlocuit leva, punând capăt a aproape trei decenii de consiliu monetar. Tranziţia a fost însoţită de sentimente amestecate: cetăţenii au apreciat stabilitatea oferită de leva, dar au recunoscut şi beneficiile integrării depline în zona euro.

Adoptarea euro aduce mai multe avantaje. Călătoriile în Europa nu vor mai necesita schimb valutar, stabilitatea financiară este consolidată prin BCE şi Mecanismul Unic de Supraveghere, iar Bulgaria câştigă un cuvânt de spus în politica monetară a zonei euro. Încrederea investitorilor creşte odată cu dispariţia riscului valutar, iar accesul la pieţele de capital din zona euro poate reduce costurile de împrumut şi primele de risc suveran. Experienţa Bulgariei cu consiliul monetar o poziţionează, de asemenea, ca un exemplu pentru alte ţări în materie de stabilizare monetară şi disciplină fiscală.

În pofida provocărilor persistente, inclusiv declinul demografic şi corupţia, transformarea Bulgariei — de la hiperinflaţie şi haos economic la statutul de membru al zonei euro — reprezintă o dovadă a reformelor pe termen lung şi a perseverenţei. Aşa cum a reflectat un tânăr bulgar: „Euro în buzunarul meu mă face, în sfârşit, un membru deplin al clubului.”

Bulgaria a trecut la euro: cresc speranţele, dar şi preţurile? Trecerea la euro a declanşat un adevărat val de alerte din partea consumatorilor privitoare la presupuse manipulări ale preţurilor, cu avertizări că unii comercianţi profită de confuzia din primele zile ale tranziţiei

De la 1 ianuarie, Bulgaria a de­ve­nit în mod oficial membră a zo­nei euro, făcând trecerea de la leva la moneda unică europeană. Autorită­ţile de la Bruxelles şi Sofia speră că această trecere va da un impuls eco­nomiei ţării şi-i va întări integrarea în UE, notează Euronews.

„Efectul mai puternic este cel pe termen lung, crescând practic încre­de­rea când vine vorba de monedă, de puterea de cumpărare a monedei, de încrederea investitorilor străini, a celor care cumpără titluri de datorie bulgare, dar şi a celor care investesc pe plan local, în diferite sectoare“, arată Petar Ganev, de la Institute for Market Economics, un think tank economic independent.

Adoptarea euro ar putea avea de asemenea un impact pozitiv asupra ratingului de credit al ţării.

Bulgaria are potenţialul de a fi un loc al oportunităţilor, dezvoltării per­sonale, inovaţiei şi realizărilor. Pentru a-şi realiza acest potenţial, ţara are nevoie de o economie pro­duc­tivă, modernă, bazată pe antre­pre­noriat, inovaţie şi capacitatea de a concura cu succes cu bunuri şi servicii pe pieţele globale, se arată într-un stu­diu al institutului, citat de Novinite.

Petar Ganev consideră că adera­rea la zona euro va creşte inflaţia doar marginal.

Şi totuşi, îngrijorările legate de creşterea preţurilor şi pierderea unui simbol naţional, leva, sunt în creştere în urma trecerii ţării la euro, potrivit rfi.fr. Pe străzile capitalei Sofia, opti­mismul este amestecat cu îngrijo­rarea. În timp ce unii bulgari văd euro drept un pas logic în integrarea europeană a ţării, alţii se tem în legătură cu impactul acestuia asupra vieţii de zi cu zi.

Gheorghi, un antreprenor în vârstă de 47 de ani, regretă renunţarea la leva. Asemeni multor bulgari, acesta se teme că sosirea euro va duce la scumpiri. Economiştii remarcă faptul că preţurile alimentelor crescuseră deja cu 5% în termeni anuali în noiembrie, chiar înainte de trecerea la moneda unică europeană.

În Zhenski Pazar, cea mai veche piaţă din capitala bulgară, un comerciant de legume spune că oamenii nu s-au obişnuit încă, sunt confuzi. Potrivit acestuia, preţurile sunt în creştere, în special în supermarketuri, iar trecerea la euro nu a făcut decât să crească presiunea.

Trecerea la euro a declanşat un adevărat val de alerte din partea consumatorilor privitoare la presupuse manipulări ale preţurilor, cu avertizări că unii comercianţi profită de confuzia din primele zile ale tranziţiei, scrie Novinite.

Bogomil Nikolov, de la asociaţia „Consumatori Activi“, arată că organizaţia sa a primit o serie de plângeri de la cetăţeni, indicând comportament speculativ la scurt timp după 1 ianuarie.

Şi retailerii online îşi atrag critici, acestea vizând scumpiri dramatice şi aparent nejustificate la electrocasnice. Nikolov a reamintit comercianţilor că scumpirile nejustificate pot duce la penalităţi serioase, amenzile urcând până la 50.000 de euro.

Dincolo de speculă, există date clare privitoare la evoluţia unor preţuri după trecerea la euro.

De la 1 ianuarie, preţurile transportului public sunt stabilite în euro, iar rotunjirea la conversia valutară se face în favoarea călătorilor, potrivit Centrului pentru Mobilitate Urbană din Sofia, relatează dariknews.bg.

În schimb, preţurile serviciilor de taxi din capitala bulgară au crescut, conform fakti.bg.

În primele zile ale anului, sectorul de retail al Bulgariei a trecut fără probleme majore la acceptarea plăţilor în euro, cu clienţii adaptându-se bine la noul sistem, notează Novinite.

Există însă o serie de probleme legate de tranziţie. Retailerii mici se chinuie să facă faţă realităţilor practice ale trecerii de la leva la euro. Presa locală atrage atenţia asupra unei lipse de suficiente monede şi bancnote euro în micile magazine.

De asemenea, un număr destul de ridicat de vârstnii nu înţeleg cel mai important lucru: care este cursul de schimb leva/euro. O altă problemă este că clienţii transformă magazinele în agenţii de schimb valutar, potrivit pbnovini.com.