Numărul farmaciştilor a scăzut cu 1.478 în perioada 2022-2025, în timp ce numărul farmaciilor, drogheriilor şi oficinelor locale de distribuţie a crescut cu 208 unităţi. În paralel, deficitul de personal calificat riscă să se accentueze în următorii ani pe fondul scăderii puternice a numărului de tineri care aleg să studieze Farmacia, atenţionează Colegiul Farmaciştilor din România şi principalele asociaţii ale farmaciilor comunitare, citând date ale Institutului Naţional de Statistică.

Datele admiterii din 2026 arată că, spre deosebire de alte facultăţi cu profil medical, mai multe facultăţi de Farmacie nu reuşesc să îşi ocupe toate locurile încă din prima sesiune.

La UMF „Carol Davila” din Bucureşti, 107 candidaţi au concurat pentru 114 locuri, dintre care 94 bugetate şi 20 cu taxă, iar numai 83 de candidaţi au fost admişi. Prin comparaţie, Facultatea de Medicină din cadrul aceleiaşi universităţi a atras 2.727 de candidaţi pentru 985 de locuri.

Situaţia este şi mai accentuată la UMF „Grigore T. Popa” din Iaşi, unde pentru cele 124 de locuri scoase la concurs la Farmacie s-au înscris numai 23 de candidaţi, dintre care 14 au fost admişi.

La Cluj-Napoca, UMF „Iuliu Haţieganu” a avut 29 de candidaţi pentru 30 de locuri la buget, dintre care 28 au fost admişi, iar la UMF „Victor Babeş” din Timişoara au fost 68 de candidaţi pentru 43 de locuri, dintre care 30 au fost admişi.

La Târgu-Mureş au rămas neocupate cinci locuri bugetate şi 28 cu taxă pentru sesiunea din toamnă. Craiova a fost excepţia, fiind singura universitateunde s-a înregistrat o concurenţă mai ridicată: 117 candidaţi pentru 30 de locuri la buget şi 55 cu taxă.

De ce nu mai aleg tinerii Farmacia

Reprezentanţii din industrie pun scăderea atractivităţii profesiei pe seama mai multor factori, de la nivelul de remunerare şi statutul profesional până la presiunea economică şi administrativă asupra farmaciilor.

“În multe state europene, farmacistul comunitar este un furnizor de servicii de sănătate integrat în echipa medicală, implicat în prevenţie, screening, monitorizarea tratamentelor şi managementul bolilor cronice. Aceste servicii sunt standardizate şi remunerate prin sistemele publice de sănătate. În România, farmacistul rămâne perceput predominant prin prisma activităţii de eliberare a medicamentelor, deşi pregătirea sa profesională şi responsabilităţile pe care le asumă depăşesc cu mult această componentă.”, spun reprezentanţii industriei.

Organizaţiile din sector atrag atenţia asupra presiunii economice exercitate asupra farmaciilor comunitare şi spun că marjele reglementate nu au mai fost modificate din 2009, solicitând o analiză a mecanismelor care influenţează sustenabilitatea serviciilor farmaceutice şi capacitatea companiilor de a atrage şi păstra personal calificat.

Primele efecte se văd în mediul rural

Pe măsură ce numărul absolvenţilor scade, iar generaţiile actuale se apropie de pensionare, dificultăţile de recrutare ar urma să crească, avertizează organizaţiile din industrie. Presiunea va apărea mai întâi în mediul rural, dar ulterior s-ar putea extinde şi către oraşe.

Problema resursei umane nu se limitează însă la farmaciile comunitare. Farmaciştii lucrează şi în spitale, industria farmaceutică, cercetare şi dezvoltare, laboratoare de analiză şi control, universităţi, instituţii de sănătate publică şi autorităţi de reglementare.

Reducerea numărului de specialişti ar putea astfel îngreuna recrutarea farmaciştilor clinicieni în spitale, dar şi accesul industriei farmaceutice la personal specializat în producţie, asigurarea calităţii, farmacovigilenţă, reglementare şi dezvoltarea de produse.

Probleme de recrutare ar putea apărea şi în cercetare, universităţi sau instituţii precum ANMDMR şi Direcţiile de Sănătate Publică.

În acest context, Colegiul Farmaciştilor din România, Asociaţia Farmaciilor şi Farmaciştilor din România (AFFR), Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE) şi Asociaţia Farmaciilor Tradiţionale şi a Practicienilor (AFTaP) propun o serie de măsuri pentru creşterea atractivităţii profesiei.

Printre acestea se numără revalorizarea rolului farmacistului în sistemul de sănătate şi recunoaşterea contribuţiei sale în prevenţie, monitorizarea tratamentelor şi educaţia pentru sănătate, implementarea şi finanţarea serviciilor farmaceutice, corelarea politicilor educaţionale cu necesarul de personal, creşterea sustenabilităţii economice a farmaciilor comunitare, simplificarea obligaţiilor administrative şi integrarea farmaciştilor în strategiile naţionale de prevenţie, vaccinare şi sănătate publică.