Meta Platforms Inc., compania-mamă a Facebook şi Instagram, a fost obligată de un judecător din New Mexico să plătească 567 de milioane de dolari într-un fond destinat sănătăţii mintale a tinerilor, sumă care se adaugă celor 375 de milioane de dolari stabilite anterior de un juriu, care a constatat că Meta a dăunat cu bună ştiinţă sănătăţii mintale a copiilor şi a ascuns informaţii despre exploatarea sexuală a minorilor pe platformele sale, scrie Reuters.

Penalităţile totale ale companiei ajung astfel la 942 de milioane de dolari. Judecătorul Bryan Biedscheid a stabilit ca cea mai mare parte din noua sumă de 567 de milioane de dolari, respectiv 420 de milioane de dolari, să fie folosită pentru servicii de tratament, restul urmând să fie direcţionat către prevenţie, conştientizare şi screening. Împreună cu cei 375 de milioane de dolari stabiliţi anterior de un juriu, penalităţile totale ale companiei ajung astfel la 942 de milioane de dolari

„Acest verdict istoric transmite un mesaj puternic: abordarea nepăsătoare a Meta faţă de siguranţa şi sănătatea mintală a copiilor are consecinţe, iar companiile din tehnologie ar trebui să se aştepte la sancţiuni punitive dacă în continuare pun profitul înaintea siguranţei tinerilor", a declarat Andy Burrows, director executiv al Molly Rose Foundation.

Decizia din New Mexico vine pe fondul unei presiuni juridice tot mai mari asupra Meta. Curtea federală de apel din San Francisco a respins recent o cerere depusă de Meta şi TikTok, prin care cele două companii contestau o decizie a unei instanţe inferioare, care le obliga să facă faţă unor peste 3.000 de procese federale legate de presupusa dependenţă provocată de reţelele sociale.

Instanţa a respins totodată şi o cerere separată a Meta de amânare a unui proces intentat de 29 de procurori generali de stat, care acuză compania de colectarea datelor copiilor, de proiectarea unor funcţii menite să menţină utilizatorii tineri cât mai mult timp implicaţi pe platformă şi de inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la siguranţa acestora.

Cazul din New Mexico a inclus mărturia lui Ian Russell, tatăl Mollei Russell, o adolescentă de 14 ani din Londra care s-a sinucis în 2017 după ce a vizionat conţinut dăunător online. Fundaţia înfiinţată de Ian Russell în memoria fiicei sale se aşteaptă ca decizia instanţei americane să fie „prima dintr-o serie de lovituri în lanţ", pe fondul unui val tot mai amplu de acţiuni legale îndreptate împotriva companiilor din tehnologie.

„Această decizie va fi prima dintr-o serie de lovituri în lanţ şi oferă o speranţă reală că lucrurile ar putea începe să se schimbe, după un deceniu în care marile companii de tehnologie au putut oferi produse dăunătoare copiilor fără să sufere consecinţe”, a adăugat Andy Burrows.

Meta a anunţat că va contesta decizia instanţei din New Mexico, susţinând într-un comunicat că depune eforturi constante pentru a menţine siguranţa utilizatorilor pe platformele sale şi că a fost transparentă cu privire la dificultăţile de identificare şi eliminare a actorilor rău-intenţionaţi şi a conţinutului dăunător. Compania a precizat că rămâne încrezătoare în modul în care a protejat adolescenţii online şi că va continua să se apere împotriva acuzaţiilor pe care le consideră o denaturare a faptelor.

Pentru investitori, miza principală nu este niciuna dintre sumele individuale acordate până acum, ci riscul tot mai mare ca procesele repetate să conducă la schimbări structurale în modul în care Meta îşi proiectează şi monetizează platformele, cu posibile efecte asupra gradului de implicare a utilizatorilor, a veniturilor din publicitate şi a costurilor de conformare.

Suma totală a penalităţilor cu care se confruntă Meta, 942 de milioane de dolari, reprezintă însă doar o fracţiune din profitul anual al companiei, care s-a ridicat la aproximativ 60 de miliarde de dolari în 2025.