La capătul unei săptămâni de proteste, nemulţumirea de pe străzile Iranului riscă să se transforme în sânge, după ce liderul suprem al ţării a cerut măsuri dure împotriva unei părţi a protestatarilor.

Afirmaţia liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost rostită sâmbătă într-un discurs televizat, după o săptămână de demonstraţii alimentate de prăbuşirea economiei iraniene. Protestele s-au extins în mai multe regiuni ale ţării şi s-au soldat cu cel puţin 10 morţi până acum. Este pentru prima dată când Khamenei comentează public demonstraţiile declanşate de deteriorarea situaţiei economice, iar declaraţiile sale sunt interpretate ca un semnal de undă verde pentru o reprimare mai dură din partea forţelor de securitate.

În intervenţia sa, citată de Associated Press, ayatollahul a încercat să facă o distincţie între cetăţenii care protestează din motive economice şi ceea ce el a numit „revoltaţi”, sugerând că doar primii pot fi ascultaţi de autorităţi.

„Cu protestatarii se poate discuta, iar oficialii trebuie să vorbească cu ei”, a afirmat Khamenei într-un discurs difuzat de televiziunea de stat. „Dar nu există niciun folos în a vorbi cu revoltaţii. Revoltaţii trebuie puşi la punct”.

Liderul iranian a folosit termenul „revoltaţi” pentru a se referi la participanţii violenţi la proteste, instigatori, pe care îi separă de protestatarii cu revendicări economice.

De asemenea, el a susţinut că protestele sunt alimentate din exterior, indicând Israelul şi Statele Unite, şi a pus prăbuşirea monedei naţionale pe seama „inamicului”.

„Un grup de oameni instigaţi sau plătiţi de duşman se află în spatele comercianţilor şi negustorilor şi scandează sloganuri împotriva Islamului, Iranului şi Republicii Islamice. Acesta este lucrul cel mai important”, a spus Khamenei, fără să ofere dovezi.

În peste 100 de localităţi din 22 dintre cele 31 de provincii ale Iranului au fost raportate proteste. Mişcările sunt considerate cele mai ample din ţară de la demonstraţiile din 2022, declanşate de moartea unei tinere reţinute de poliţie pentru că nu purta hijabul potrivit regulilor impuse de autorităţi.

În ultimele zile, protestele din Iran au degenerat în violenţe în mai multe zone ale ţării. O explozie produsă într-un oraş din centrul Iranului a ucis un bărbat. În vestul Iranului, un membru al forţelor de securitate Basij a murit într-un atac armat. Gruparea paramilitară face parte din structurile Gărzilor Revoluţionare, care răspund direct în faţa ayatollahului şi au fost implicate în reprimarea violentă a protestelor din 2009 şi 2022.

Situaţia din Iran este complicată de reacţiile internaţionale. Preşedintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea interveni dacă Iranul „ucide violent protestatari paşnici”, declaraţie care a provocat un răspuns furios din partea oficialilor iranieni.

Analiştii apreciază că, deşi protestele ar putea continua, regimul de la Teheran dispune de un aparat de securitate suficient de puternic pentru a le înăbuşi.

Deşi liderul iranian vorbeşte despre instigatori, analiştii spun că protestele nu sunt coordonate, ci au izbucnit spontan, din nemulţumirile populaţiei. „Iranul nu are o opoziţie internă organizată. Protestatarii acţionează cel mai degrabă spontan. Regimul ar suprima probabil acest tip de disidenţă fără a pierde controlul asupra ţării”, a transmis grupul american de analiză Eurasia.