Execuţia bugetară pe bază de cash a arătat un deficit de 1,7% din PIB în ianuarie-mai 2026, faţă de 3,4% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unei analize semnate de Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist JP Morgan, publicată pe 29 iunie. Anualizat, deficitul ar ajunge la 4,2% din PIB, sub ţinta de 6,2% asumată de România. Pe date ajustate sezonier, cifra urcă la 4,4% din PIB, iar dacă se exclude luna ianuarie din calcul, ajunge la 5,2% din PIB. Analistul consideră că şansele rămân bune ca deficitul cash pe 2026 să rămână sub prag.

Luna mai a adus o deteriorare, cu un deficit ajustat sezonier de 0,6% din PIB, faţă de 0,3-0,4% din PIB în lunile anterioare. Chidesciuc leagă evoluţia de cheltuielile cu fonduri europene: excluzând granturile UE atât din venituri, cât şi din cheltuieli, deficitul din mai coboară la 0,4% din PIB, comparabil cu februarie-aprilie. Cheltuielile fără componenta europeană au rămas constante, la circa 3% din PIB pe lună.

Veniturile, excluzând granturile UE, s-au menţinut la 2,7% din PIB, cu o creştere a încasărilor din TVA, susţinută de majorările de cotă din august 2025. JP Morgan estimează un deficit cash de 5,7% din PIB pentru 2026, respectiv 5,5% din PIB după metodologia ESA, sub ţinta de 6% din PIB agreată cu Comisia Europeană.

Analistul notează că lipsa unui guvern cu puteri depline creşte şansele de depăşire pozitivă a ţintelor de deficit.

Pe plan politic, discuţiile dintre PSD şi blocul PNL-USR-UDMR nu au avansat, arată o a doua analiză a aceluiaşi autor, care descrie situaţia drept o fază de "dezescaladare" lentă. Presiunea s-a mutat către UDMR, formaţiunea care ar putea da PSD majoritatea de 233 de voturi. Fără UDMR, PSD poate conta pe circa 189 de voturi, inclusiv 16 de la PNL, chiar şi cu sprijinul unei facţiuni disidente din AUR. UDMR a respins până acum sprijinul necondiţionat pentru un guvern PSD.

Dacă nu se ajunge la un acord înainte de închiderea sesiunii parlamentare, formarea guvernului ar putea fi amânată într-o sesiune extraordinară în iulie-august sau într-o sesiune ordinară în septembrie. Chidesciuc arată că blocajul politic nu afectează absorbţia fondurilor europene, întrucât livrarea unor jaloane precum legea salarizării unitare, în valoare de 770 de milioane de euro, depinde de parlament, nu de guvern - obligaţie pe care trei guverne succesive cu puteri depline nu au reuşit să o îndeplinească din 2022 până acum.