Tot mai mulţi tineri se confruntă cu alegerea dintre stabilitatea financiară pe termen mai lung într-o corporaţie şi libertatea pe care o primeşti atunci când devii freelancer. Totuşi, ambele vin la pachet atât cu beneficii, cât şi cu riscuri. Deşi la început unii visează la schimbare, în timp, confortul şi siguranţa unui job stabil pot influenţa decisiv direcţia profesională. Dar cum ştim ce să alegem şi când e mai bine să îţi asumi riscul de a porni pe cont propriu?

„Jobul în corporaţie înseamnă colectivitate, acces la o serie de resurse deloc de neglijat, uşi deschise şi personal branding. În egală măsură, aceste joburi sunt în general percepute ca fiind bine plătite şi dispun de un pachet destul de generos de beneficii materiale/financiare şi non-financiare. Pe partea de beneficii financiare, unul dintre cele mai importante poate fi acela de participant in programe de tip ESOP (Employee Stock Options Plan), care recompensează angajaţii cu un număr de acţiuni, acolo unde compania este desigur listată şi la bursă”, explică Sorin Faur, psiholog, expert HR şi fondatorul Academiei de HR, pentru ZF Gen Z.

Chiar dacă oferă unele beneficii, jobul la corporaţie este adesea asociat şi cu stres, burnout, rutină, ore suplimentare, birocraţie sau competiţie, ceea ce îl face dificil de suportat pentru unii tineri.

„Zona de freelancing este în creştere. Într-o economie circulară, cu accente de tip gig-economy, oricine îşi poate face un SRL sau PFA şi poate începe o activitate pe cont propriu. Ai foarte multe avantaje, legate de afirmarea propriei viziuni, libertate privind organizarea programului, autodeterminare. Şi, desigur, cel mai important avantaj este că dacă ai o idee bună şi depui efort şi treci de perioada iniţială dificila, atunci poţi să scalezi, practic la infinit”, menţionează Sorin Faur.

Dezavantajul este că în freelancing ai exact de cât munceşti, a mai adăugat el. Orice zi nelucrată este practic o zi neplătită, asta cel puţin până ajungi să ai proprii angajaţi. Dar evident, angajaţii apar mult mai târziu, iar dacă vorbim strict de freelancing mai degrabă decât de antreprenoriat, atunci sigur vorbim de conceptul de solopreneur, adică eşti singur/a.

Unul dintre motivele pentru care freelancingul devine din ce în ce mai tentant, astăzi, este faptul că poate oferi venituri comparabile sau chiar mai mari decât un job într-o corporaţie, în special la început de carieră, dar şi o libertate mai mare.

„Companiile foarte mari, multinaţionalele, plătesc relativ bine chiar şi pe poziţii de entry/junior, dar, totuşi, rămâne un venit fix. În freelancing poţi avea luni foarte bune şi luni proaste, când nu ai clienţi, pentru că ai un business sezonier sau pur şi simplu intri în concediu şi nu te mai ocupi de clienţi în perioada respectivă”, spune Sorin Faur.

În freelancing riscul există şi vârsta contează diferit în funcţie de domeniu. În unele domenii, precum coaching-ul, e mai importantă experienţa, iar în altele, precum zona de IT, web design, business-uri în zona de comunicare, evenimente sau marketing digital, tinereţea poate fi un avantaj.

Cei care aleg corporaţia, rămân „blocaţi” acolo în unele cazuri din cauza temerii de a ieşi din zona de confort, a lipsei de curaj şi a schimbării priorităţilor în timp.

„Cea mai mare greşeală este să îţi uiţi visul, să renunţi la ceea ce voiai să faci, pentru că “nu este momentul potrivit”. Adevărul este că niciodată nu este momentul potrivit. Când merge bine pentru economie, pentru că merge bine şi faci bani în corporaţie, când merge prost, pentru că merge prost şi este prea riscant să pleci de la un venit sigur. Aşa că, pentru cei care se gândesc la freelancing, factorul care înclina balanţa rămâne curajul şi “foamea” de mai mult”, explică Sorin Faur.

Dar ce greşeli poţi face când alegi freelancing-ul prea devreme?

„Prea devreme mai degrabă se referă la capacitatea personală de a livra un serviciu sau un  produs de calitate, respectiv atunci când nu ai resursele necesare cu adevărat ori nu ai disciplina pe care o presupune o activitate de tip freelancing. Şi aici “disciplina” trebuie citită ca “rezilienţă” pentru că freelancerul îşi poate face programul cum vrea, dar la final de lună, trebuie să factureze”, povesteşte Sorin Faur.

Trebuie să ai un plan bun, adaugă el, resursele iniţiale necesare şi multă putere de muncă. Prea devreme nu este atunci când ai sau nu o anumită vârstă, ci atunci când nu ai resursele necesare, financiare sau emoţionale pentru a rezista.

Indiferent de ce ai alege, e esenţial să ştii ce îţi doreşti, ce te motivează, să îţi exersezi abilităţile de comunicare, să ai disponibilitatea să înveţi  şi să fii ancorat de un obiectiv.