Agricultura românească are nevoie de mecanisme de finanţare adaptate sectorului, în care modelul tradiţional de creditare bancară trebuie completat de fonduri de investiţii şi piaţa de capital, capabile să sprijine inovaţia, performanţa şi dezvoltarea pe termen lung, consideră Jabbar Kanani, Preşedinte Agricover şi membru fondator al Clubului Fermierilor Români.

“Problema reală nu este lipsa banilor, ci modul în care finanţarea este gândită. Trebuie să trecem de la creditul bancar clasic, bazat pe aversiunea la risc, către fonduri de investiţii şi piaţa de capital, care susţin inovaţia şi gândirea pe termen lung. Agricultura românească are nevoie de mecanisme flexibile, orientate spre performanţă, nu doar spre conformitate birocratică”, spune Jabbar Kanani.

Pentru a debloca finanţarea şi a stimula investiţiile în agricultură, Clubul Fermierilor Români a lansat un grup de lucru dedicat, care reuneşte fermieri, procesatori, instituţii financiare, fonduri de investiţii şi autorităţi publice, cu scopul de a crea instrumente complementare creditelor şi subvenţiilor: scheme de garantare extinse, credite pe termen lung adaptate sectorului agricol, fonduri de investiţii mixte public–privat şi mecanisme de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea companiilor.

Un sondaj recent al BNR privind accesul la finanţare arată că una din cinci firme agricole a raportat că i-a fost respinsă cererea de credit. În acelaşi timp, Raportul asupra stabilităţii financiare (iunie 2025) subliniază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creştere, iar datoriile sectorului au ajuns în iunie 2024 cu 27% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior.

Subvenţiile PAC (plăţi directe şi dezvoltare rurală) rămân o sursă vitală de stabilitate, însă inflaţia le reduce puterea de cumpărare şi nu acoperă integral investiţiile.

Farm Europe notează un „şoc de dezinvestire” al PAC: aproape doi ani de plăţi directe lipsesc din perioada 2021–2027 pentru a menţine valoarea economică a sprijinului; pentru 2028–2034 ar fi necesare aproximativ 535 miliarde euro pentru a păstra valoarea din 2020.

În acelaşi timp, noua arhitectură PAC 2023–2027 impune statelor membre să direcţioneze cel puţin 3% din bugetul plăţilor directe către tinerii fermieri, sub formă de sprijin pentru venit, investiţii sau instalare.

Chiar şi aşa, accesarea fondurilor de investiţii rămâne dificilă pentru o parte a beneficiarilor, din cauza cofinanţării şi a duratei de rambursare, spun reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

Capitalul privat (fonduri de investiţii, capital de risc) în agroalimentarul românesc este modest, ceea ce limitează scalarea companiilor cu potenţial. Excepţii notabile vin din parteneriate cu instituţii financiare internaţionale: în 2024, IFC a anunţat un pachet de finanţare echivalent cu 42 milioane USD pentru Agricover Credit IFN, pentru a extinde finanţarea fermelor micro şi IMM, cu cel puţin 50% alocare către afaceri deţinute de femei.