Ordinea internaţională la nivel mondial este pe cale să se schimbe în contextul în care China s-ar pregăti să înarmeze Rusia. Războiul ruso-ucrainean produce încet dar sigur o resetare a ordinii mondiale, unde SUA şi China vor juca rolul de actori principali într-un nou status quo cu tensiuni şi probleme geopolitice ce amintesc de perioada Războiului Rece, scrie Bloomberg.

Sprijinul militar chinezesc pentru Rusia ar transforma conflictul ucrainean într-un război proxy dat între SUA şi China. SUA, Uniunea Europeană  şi „Occidentul” geopolitic – de la Canada, la Japonia şi Australia – ar sprijini Kievul, în timp ce China, Iranul, Coreea de Nord şi Belarusul ar ajuta Moscova.

În acest scenariu îşi va face apariţia un al treilea actor care va evita conflictul şi va căuta să se poziţioneze de partea câştigătoare pentru realizarea propriilor interese. „Sudul global” sau India, Brazilia şi mare parte din Africa vor căuta să sprijine tabara care va câştiga confruntarea.

Dacă situaţia geopolitică care se conturează pare cunoscută este pentru că ordinea mondială ce se construieşte în urma războiului din Ucraina seamănă puternic cu cea din perioada Războiului Rece. Altfel spus avem pe scena globală o lume democrată pusă faţă în faţă cu una autocrată.

Relaţiile internaţionalale descriu această situaţie geopolitică ca fiind „bipolară”. Acest termen face referire la cele două centre de putere geopolitică din perioada Războiului Rece, respectiv Washingtonul şi Moscova.

Dizolvarea URSS din 1991 a părut să pună capăt bipolarităţii şi să creeze premisele pentru o lume unipolară – unde SUA este principalul jandarm al lumii – cu o singură superputere care să vegheze la conservarea stării de fapt noi apărute. Pentru cei care erau adepţii valorilor şi ideilor din Vest, aceeasta a fost o veste extraordinară, pentru cei din Est, schimbarea a fost teribilă.

Apariţia unui nou Război Rece - cu condiţia să rămână rece - nu ar însemna neapărat sfârşitul lumii, doar pentru că ar da naştere unei lumi bipolare. Dar cu siguranţă ar necesita noi abordări. Una dintre diferenţele dintre prezent şi trecut din punct de vedere geopolitic este că în trecut Moscova era principalul antagonist, iar Beijingul era dublura sa irascibilă. Acum situaţia s-a inversat.

În prezent, Rusia, sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, este agentul haosului care ameninţă întregul sistem, dar nu se poate compara cu SUA sau cu Occidentul pe termen lung. Exprimându-şi furia într-un discurs de două ore în această săptămână, Putin a părut mai degrabă un dictator de tinichea decât un potenţial co-hegemon şi egal al Chinei.

China, sub conducerea preşedintelui Xi Jinping, este opusul. Este singura putere care ar putea contesta supremaţia SUA, dar care are de asemenea, un interes din ce în ce mai mare pentru păstrarea sistemului actual, mai ales din raţiuni economice.

Prin urmare, aluziile din această săptămână ale lui Wang Yi, cel mai important diplomat chinez, potrivit cărora Beijingul ar încerca să medieze o pace în Ucraina ar trebui tratate cu prudenţă şi nu ar trebui respinse imediat sau etichetate ca fiind false.

Gândirea în termeni de „sferă de influenţă” a redevenit din nou la modă, în defavoarea ţărilor mai mici care servesc drept pioni pe tabla de şah a marilor puteri. Lumea multipolară şi multilateralismul – cooperarea între toţi marii jucători de pe scena globală – va deveni din ce în ce mai greu de susţinut în ciuda unor probleme care îi afectează pe toţi (cum ar fi încălzirea globală) indiferent de blocul geopolitic de care aparţin sau la care aderă.