Daca am renunta sa investim anul acesta, riscam ca in aproximativ doi ani sa pierdem teren in fata competitiei si sa ocupam un loc secund in piata", spunea recent Birgir Jonsson, director general in cadrul Kvos International, companie de investitii cu sediul in Islanda, care detine din 2005 Infopress, cea mai mare tipografie din piata locala si care mai are in portofoliu alte cateva tipografii printre care Oddi, OPM si Gutenberg.

Infopress a investit in ultimul an aproximativ 15 mil. euro pentru achizitionarea de echipamente tipografice destinate productiei, precum si pentru amenajarea unei noi hale de productie, destinata noilor masini. "Aceasta este cea mai mare investitie din industria tipografica din Romania realizata pana acum", a spus Albert Andras, directorul general al Infopress. "Pana la sfarsitul lui 2007 avem in plan o noua serie de investitii, cel mai probabil tot in masini tipografice. Nu va mai fi vorba de aceeasi suma, dar investitia va depasi oricum 10 mil. euro." Printre noile echipamente ce vor fi achizitionate se va numara si o linie de capsat, destinata departamentului de finisare al Infopress, dar si o noua masina tipografica de mare capacitate.

"Anul acesta nu ar mai fi necesare noi investitii, insa vrem sa ne concentram pe cresterea capacitatii de productie si pe extinderea la nivel regional, astfel incat sa nu dam concurentei ocazia sa «muste» din cota noastra de piata", spune Jonsson.

Strategia Infopress este de altfel justificata, avand in vedere planul de investitii al celui mai important competitor, Megapress. Compania a anuntat investitii care se cifreaza in jurul a 14 mil. euro pentru 2007.

"Vrem sa achizitionam o masina tipografica noua, care va costa 8 mil. euro si sa inlocuim echipamentele uzate moral din legatorie si pre-press, care ar presupune aproximativ 3,8 mil. euro", declara Sorin Penes, proprietarul Megapress, cu 99% din actiuni. In plus, tipografia urmeaza sa investeasca, pana la sfarsitul lui 2008,  2,8 mil. euro pentru un depozit de hartie care se va intinde pe o suprafata de 5.000 de metri patrati. In plus, compania nu exclude posibilitatea construirii unui bloc de garsoniere destinat exclusiv fortei de munca din strainatate, a carui valoare s-ar ridica la 2,5 mil. euro.

Tipografia Real, aflata in randul primelor 10 cele mai mari tipografii din Romania, a anuntat de asemenea o investitie de 6 mil. euro pentru anul acesta. "Investitia va fi axata pe achizitionarea de masini tipografice moderne, destinate tipariturilor comerciale", a explicat Cristian Varban, presedintele tipografiei. Insa nu toti jucatorii din piata se pregatesc de investitii anul acesta. "Investitiile anterioare sunt suficiente pentru a sustine businessul Coprint anul acesta, motiv pentru care momentan nu avem in plan nicio alta investitie in 2007", spune Radu Nita, directorul tipografiei Coprint. "Insa nu excludem faptul ca pe parcursul anului ar putea aparea necesitatea unei noi investitii."

In aceste conditii, "Infopress are doua optiuni: fie deschide prin greenfield o noua tipografie in Romania, fie achizitioneaza o tipografie din primele cinci din piata. Este necesara extinderea din acest punct de vedere, pentru ca, daca nu o facem noi, o vor face competitorii", a explicat Birgir Jonsson. Daca ar fi sa opteze pentru achizitionarea unei tipografii concurente, pe principiul ca ar fi o strategie mai buna pe o piata extrem de competitiva, compania ar avea de ales intre Megapress, Gcanale, Coprint sau Monitorul Oficial. Jonsson n-a comentat insa nimic in privinta unei astfel de intentii.

Piata locala a tipariturilor ar putea atrage insa anul acesta companii internationale specializate pe acest domeniu si care vor sa se extinda in Europa Centrala si de Est. Pentru industria tipariturilor, cele mai atractive tinte de expansiune la ora actuala sunt reprezentate de China si de zona europeana, iar Romania a intrat pe harta investitorilor odata cu integrarea in Uniunea Europeana. In plus, spre deosebire de alte piete, cum ar fi tarile scandinave, unde industria tipografiilor s-a maturizat si a intrat in faza de consolidare, fara a mai lasa prea mult loc unor eventuali noi competitori, Romania este inca intr-o faza incipienta si deci are un potential de crestere considerabil. "Din punctul de vedere al evolutiei, pe piata romaneasca a tipografiilor se desfasoara acelasi scenariu de acum 10 sau poate chiar 15 ani in Islanda, care insa ramane o piata foarte mica si este acum saturata de companii specializate pe acest domeniu", spune Jonsson, care se incumeta chiar la o predictie extrem de optimista: "In cinci sau zece ani, Bucurestiul va fi un centru economic puternic, comparabil poate chiar cu capitalele occidentale. Are toate ingredientele necesare, ii lipsesc doar investitiile, dar acestea vor veni destul de rapid".

La randul sau, Sorin Penes constata, cu alte repere, diferenta fata de Europa Occidentala. "Comparativ cu Europa de Vest, Romania este mult mai jos pe piata tipariturilor. Un indicator important in aceasta industrie este consumul de hartie pe cap de locuitor, care in Romania se situeaza in jurul a 60 de kilograme anual, in timp ce in tarile vestice vorbim de cifre mai mari de 250 de kilograme."

Ritmul de crestere anual al pietei tipariturilor din Romania este apreciat la unison de toate marile tipografii locale la aproximativ 20-25%, in conditiile in care piata este estimata la o valoare de 90-100 mil. euro anul acesta. Aceasta inseamna ca daca s-ar respecta un ritm de crestere mediu anual de 20% in urmatorii cinci ani, piata va ajunge la aproximativ 250 mil. euro in 2012. Cifrele lansate in legatura cu valoarea pietei de catre jucatori precum Infopress, Megapress sau Coprint difera usor de la caz la caz, intrucat nu exista o valoare auditata a pietei, iar fiecare companie face o estimare in functie de productia proprie si preturile percepute clientilor. Din totalul pietei, Infopress detine, dupa propriile estimari, o cota medie de 60%, respectiv 51% din piata tiparirii de reviste si 70% din segmentul tiparirii de materiale promotionale si de publicitate, cum ar fi spre exemplu brosurile comerciale. "Megapress detine o cota actuala de piata de aproximativ 20%, dar estimam ca anul acesta ne vom creste cota de piata cu 2-4%, pe baza investitiilor aflate in desfasurare", considera Penes. In clasament urmeaza Coprint, Monitorul Oficial sau Gcanale.

Diferentierea dintre firme este vizibila si prin intermediul rezultatelor financiare. Daca Infopress estimeaza pentru anul acesta afaceri de 60 mil. euro, reprezentand astfel mai mult de o treime din afacerile Kvos International, Megapress se asteapta la o cifra de afaceri de aproape 27 de milioane de euro, in crestere cu 20% fata de anul trecut, respectiv la un profit net de 1,9 mil. euro. Iar Coprint vizeaza 16 mil. euro cifra de afaceri si un profit de 500.000 de euro. Cei de la Real mizeaza anul acesta pe afaceri de 10 mil. euro, in crestere cu peste 66% fata de anul trecut. "De altfel, afacerile Real se vor dubla pana in 2010", estimeaza Cristian Varban, presedintele tipografiei. "Profiturile pe aceasta piata sunt relativ mici, in general limitandu-se in jurul a 10% din cifra de afaceri, dar aceasta depinde foarte mult de clientii pentru care se efectueaza tiparirea si de atitudinea cumparatorului final de produse tiparite", comenteaza Sorin Penes.

Faptul ca afacerile tipografiilor cresc poate fi explicat prin dezvoltarea pietei comercialelor, adica a brosurilor promotionale comandate de retaileri precum Carrefour, Metro, Media Galaxy, Domo, Flamingo. In plus, comparativ cu anii precedenti, anul acesta se remarca in piata o crestere a numarului de comenzi mici. Radu Nita, directorul Coprint, confirma: "Tendinta ascendenta a cifrei de afaceri a Coprint este pusa tocmai pe fondul cresterii comenzilor de cataloage, brosuri comerciale, pliante si afise", spune el. "Cat despre profit, acesta a crescut mai degraba in urma cresterii capacitatii de tiparire de ziare, reviste de tiraj mic si coperti, prin achizitionarea a doua masini de tipar."

Conditia esentiala pentru ca expansiunea pietei sa se reflecte si in veniturile companiilor din industria tipografica pare sa fie ca acestea sa urmeze tendinta la nivel international de a se orienta spre servicii integrate, extinzandu-se in activitati adiacente celei de tiparire, cum ar fi distributia sau designul. Momentan insa, firmele autohtone isi concentreaza eforturile pentru a obtine o capacitate de productie cat mai mare; or, in urmatorii trei pana la cinci ani, acest criteriu nu va mai fi suficient, pentru ca orice companie care dispune de fondurile necesare va putea achizitiona masini tipografice si deci capacitate de productie, chiar daca nu are experienta in domeniu.

De asemenea, spun reprezentantii industriei, pe termen mediu va fi extrem de importanta investitia in imagine si in brand. "Opinia generala este ca o tipografie presupune munca murdara si invechita, iar acest lucru se vede intr-o oarecare lipsa de forta de munca noua in domeniu", spune Birgir Jonsson. "Tipografiile de astazi sunt insa adevarate centre tehnologice in care se investesc sume de ordinul zecilor de milioane de euro."

Iar opiniile gresite in ceea ce privesc tipografiile nu se opresc aici. De foarte multa vreme se vorbeste de o scadere considerabila a afacerii tipografiilor, pe fondul intrarii in ecuatie a Internetului, care muta o parte din continut (presa si carte) in lumea virtuala. O migratie masiva dinspre print spre electronic nu s-a intamplat insa pana acum, iar specialistii in domeniu considera ca era digitala nu va putea inlatura complet niciodata versiunea pe hartie a ziarelor, a revistelor sau a cartilor. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca unul dintre factorii care au stimulat productia mondiala de ziare si de carte a fost si ramane tocmai Internetul.