INTERVIURILE BUSINESS MAGAZIN: „Norii unei noi recesiuni se apropie dar, indiferent dacă vom trece sau nu printr-o perioadă de declin economic, vom vedea mai multe intervenţii ale guvernelor în economie, pentru că „piaţa liberă” nu mai este, de fapt, aşa de liberă”

Autor: Adelina Mihai Postat la 27 septembrie 2022 143 afişări

Norii unei noi recesiuni se apropie dar, indiferent dacă vom trece sau nu printr-o perioadă de declin economic, vom vedea mai multe intervenţii ale guvernelor în economie, pentru că „piaţa liberă” nu mai este, de fapt, aşa de liberă, a explicat pentru Business MAGAZIN prof. dr. Nenad Filipović din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia.

Vom vedea o intervenţie din ce în ce mai mare a guvernelor în economie, indiferent dacă vom fi martorii unei recesiuni sau nu, conform definiţiilor diferite ale economiştilor, şi ne vom confrunta cu o predictibilitate mult mai scăzută decât până acum, a spus profesorul Filipović, prezent recent la Bucureşti. „Ideologic, guvernele au renunţat la «pieţele libere» şi cred că au avut dreptate că au făcut acest lucru.

Ca să vă dau un exemplu: dacă ne uităm la factorii care au condus la creşterea preţului la energie în Europa în această perioadă, vedem că o mare parte a acestei creşteri este generată de speculaţie. Aşa că nu este o piaţă liberă. Este o piaţă în care unii dintre marii investitori în energie au speculat, au preluat controlul pieţei şi au şantajat. Unele bănci, unele instituţii financiare, unii mari producători de energie duc preţurile în această direcţie, preţuri care nu reflectă adevăratele probleme de cerere şi ofertă. Şi atunci, dacă vedem că nu e o piaţă liberă, de ce ar trebui ca guvernele să nu intervină în economie?”, a explicat prof. dr. Nenad Filipović, directorul programelor de educaţie managerială din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia.

Faptul că vom  vedea o mai puternică implicare a guvernelor în economie faţă de cea din crizele anterioare face dificil de previzionat cum va arăta viitoarea criză. Dar un lucru este cert: intervenţiile guvernelor vor limita efectele crizei. Războiul din Ucraina va fi o sursă permanentă de instabilitate, care ar putea dura mai mult decât ne aşteptăm acum. Pe de altă parte, pandemia a afectat puternic lanţurile de aprovizionare, ceea ce duce la un curent antiglobalizare în întreaga lume. „În următorii doi ani cred că vom avea o perioadă cu o mai mare complexitate şi cu o mai mare volatilitate. Dacă va fi aşa, cred că vom avea nevoie modele de business mai robuste, care se pot adapta rapid, care pot echilibra riscurile. Iar un exemplu în acest sens putem vedea la companiile din industria ospitalităţii, care au fost forţate de pandemie să îşi modifice modelul de business, iar în urma acestor ani au devenit mai puternice.”

Pe de altă parte, industria transporturilor aeriene, ca parte componentă a industriei ospitalităţii, a dat exemplul opus, pentru că „să alergi prea repede într-o direcţie poate crea probleme”, din cauza lipsei capacităţii operatorilor aerieni de a-şi deservi cum trebuie clienţii. Întrebat cum crede că va face faţă economia României unei eventuale crize, profesorul Filipović a spus că, deşi nu este un expert în această arie, a observat că, istoric, statele cu instabilitate politică sunt mai dezavantajate din punct de vedere economic în astfel de situaţii. „E adevărat, România nu este singura ţară din Europa cu instabilitate politică, dar acesta este un dezavantaj pentru economie. Pe de altă parte, ce văd ca avantaj pentru România este faptul că, prin comparaţie cu alte state, aveţi o piaţă locală destul de mare din punctul de vedere al numărului de locuitori. Totuşi, faptul că vă confruntaţi cu o scădere demografică foarte mare este un mare dezavantaj.”


„România nu este singura ţară din Europa cu instabilitate politică, dar acesta este un dezavantaj pentru economie. Pe de altă parte, ce văd ca avantaj pentru România este faptul că, prin comparaţie cu alte state, aveţi o piaţă locală destul de mare din punctul de vedere al numărului de locuitori. Totuşi, faptul că vă confruntaţi cu o scădere demografică foarte mare este un mare dezavantaj.”

Prof. dr. Nenad Filipović, directorul programelor de educaţie managerială din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia


Profesorul Filipović spune că un alt avantaj al României este că a cam terminat cu restructurarea companiilor şi că prezenţa companiilor internaţionale mari s-a stabilizat şi nu a „eliminat” de tot sectorul antreprenorial românesc, cum s-a întâmplat în alte state. „România a reuşit să menţină, în zona companiilor mici şi mijlocii, multe companii antreprenoriale. Şi asta am observat că s-a întâmplat în majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est, atunci când am făcit un studiu despre aşa-numiţii «campioni ascunşi» (companii relativ mici, dar cu un succes foarte mare - n.red.).”

El şi-a amintit că, la un moment dat, a colaborat în cadrul unor proiecte de competitivitate naţională pentru Germania şi Brazilia cu firma de consultanţă în management strategic McKinsey, iar rezultatele au arătat câteva concluzii care să ajute guvernele  să intervină acolo unde este necesar pentru creşterea competitivităţii economiei. „Trebuie să investiţi în educaţie, dar în toate sectoarele ei: de la formarea meseriaşilor până la cea a inginerilor, a doctorilor, a profesorilor, a unui sistem social care îi va face pe oameni să se simtă în siguranţă în ţară. Siguranţă atât în ceea ce priveşte protecţia cetăţenilor în cazul eventualelor violenţe şi infracţiuni, cât şi siguranţa psihologică, ca ei să ştie, de exemplu, că statul are grijă de ei în cazul în care devin inapţi pentru muncă. Apoi, trebuie investit în clustere industriale, pentru că nicio ţară nu poate fi bună la toate.” Profesorul Filipović s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti, cu ocazia organizării, de către asociaţia de absolvenţi din România ai IEDC-Bled School of Management în parteneriat cu şcoala de afaceri a unei competiţii - „Case Study” –, care provoacă angajaţii mai multor companii de pe plan local să lucreze împreună, timp de două zile. Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educaţie managerială oferite de IEDC- Bled School of Management din Slovenia, dintre care circa 60 au fost absolvenţii programului de MBA.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.