INTERVIU - Ambasadoarea Finlandei: Nu putem porni un război cu Rusia. Sancţiunile economice au efect

Autor: Catalina Mihai Postat la 08 mai 2015 67 afişări

UE nu poate porni un război contra Rusiei, soluţia fiind sancţiunile economice, afirmă, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö. Ea vorbeşte şi despre investiţiile finlandeze în România, spunând că au fost cazuri în care companiile suspectau de corupţie autorităţile.

Ambasadoarea Finlandei la Bucureşti, Ulla Väistö, este de părere că sancţiunile economice împotriva Rusiei funcţionează, chiar dacă "nu atât de eficient şi de rapid pe cât ne-ar plăcea".

"Până la urmă asta putem face. Ce alte măsuri are UE la îndemână atunci când o ţară ţerţă încalcă legislaţia şi regulile internaţionale? Cum putem reacţiona în astfel de situaţii? Nu putem porni un război, trebuie să găsim alte soluţii, prin urmare sancţiunile economice reprezintă o soluţie, mai ales că în general astfel de sancţiuni au avut efect", a declarat diplomatul finlandez.

Väistö a subliniat că şi UE şi SUA speră că acest conflict va putea fi rezolvat prin mijloace politice, iar Acordul de la Minsk va fi implementat în întregime de toate părţile, inclusiv de Rusia. "Dacă se va întâmpla aşa vom putea începe să ne gândim dacă este cazul să ridicăm sancţiunile, dar momentan cred că cel mai important este ca UE să rămână unită în acest demers şi să fie fermă", a spus ea.

Referitor la faptul că şi economiile europene au de suferit în urma sancţiunilor, ambasadoarea Finlandei a recunoscut că nu este "o situaţie fericită".

"Dacă impui sancţiuni şi există şi contrasancţiuni, toată lumea suferă. Nu este o situaţie fericită pentru nimeni, dar trebuie să privim situaţia în ansamblu", a spus diplomatul.

În ceea ce priveşte investiţiile finlandeze în România, Ulla Väistö a precizat că România trebuie să construiască un climat investiţional foarte atractiv, cu reguli predictibile şi stabile pentru a atrage mai mulţi investitori.

"Trebuie să existe un nivel de certitudine, spre exemplu legile fiscale să nu fie schimbate peste noapte, să fie certitudinea că există «good governance» şi că justiţia este corectă şi eficientă. Încurajez autorităţile române să creeze astfel de condiţii pentru ca piaţa românească să devină atractivă pentru investitori. Avem investitori finlandezi în România şi există interes dar, cu siguranţă, este loc de mai mult", a explicat Väistö.

Pe de altă parte, ea a afirmat că Ambasada a fost abordată în câteva rânduri de companii finlandeze care suspectau autorităţile locale de corupţie şi de decizii incorecte privind taxele.

"Au fost câteva cazuri când am fost abordaţi de companii finlandeze. Ne-au cerut ajutorul în anumite situaţii care nu le erau clare, suspectau întârzieri inutile în unele tranzacţii, soluţii sau decizii incorecte în ceea ce priveşte taxele. Au fost cazuri unde au existat suspiciuni de corupţie din partea autorităţilor locale. Le-am ajutat să clarifice situaţia şi, din fericire, am avut succes în câteva cazuri. Nu este o chestiune care să ne fie complet străină şi ştiu că şi alţi parteneri din UE s-au confruntat cu situaţii similare", a declarat ambasadoarea Finlandei.

Referitor la problema comunităţii rome, diplomatul i-a încurajat pe politicienii români să dea un exemplu în lupta împotriva discriminării acestei minorităţi.

"Noi am avut câţiva politiceni care au dat un exemplu. Fostul preşedinte Tarja Halonen a făcut o treabă foarte bună în ceea ce priveşte antidiscriminarea. Politiceni de rang înalt din România, dar nu din cadrul minorităţii rome, ci români ar trebui să preia iniţiativa şi să spună: «Hai să facem din asta un obiectiv comun, ar fi grozav să nu mai fie discriminare împotriva romilor». Bine, e nevoie şi de locuinţe, educaţie şi locuri de muncă. E o problemă complexă, nu se va ajunge la o soluţie de pe o zi pe alta, noi am avut nevoie de 50 de ani, dar nu se va întâmpla nimic dacă nu se face primul pas", a afirmat ambasadoarea Finlandei.

Vă prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de ambasadoarea Finlandei în România, Ulla Väistö:

Reporter: În 9 mai, Uniunea Europeană sărbătoreşte 65 de ani de la Declaraţia Schuman, într-un moment în care se confruntă cu provocări majore, în vecinătatea estică şi sudică, dar şi în interior, unde cresc manifestările rasiste şi islamofobe. Are UE puterea să meargă mai departe? Ce schimbări sunt necesare pentru a face faţă actualelor provocări?

Ulla Väistö: Cred că ne confruntăm cu diverse provocări. Avem provocări de ordin economic, precum criza euro, dificultăţi economice în multe ţări. În acest sens, mulţi cetăţeni simt că cel mai important este ca UE să ajute economiile statelor membre să crească din nou, să creeze locuri de muncă. Oamenii sunt cel mai îngrijoraţi de viaţa lor, de locul de muncă, de modul în care descurcă zi cu zi. Este principala îngrijorare a cetăţenilor din statele membre care se confruntă cu criza economică. Aceasta este una dintre provocările UE şi ea este reflectată în priorităţile actualei preşedinţii a Uniunii (Letonia - n.r.).

Alte provocări, foarte importante şi ele, sunt conflictele şi crizele care ne înconjoară. Uniunea Europeană trebuie să încerce să găsească soluţii. Avem drama refugiaţilor din Marea Mediterană, oameni care traversează Mediterana căutând refugiu în Europa. Este adevărat, cei mai mulţi încearcă să ajungă în Europa în mod ilegal, ceea ce poate fi asimilat într-o oarecare măsură traficului de persoane umane, dar, în acelaşi timp, în foarte multe cazuri este vorba de drame umane. Trebuie să găsim o soluţie la această problemă.

Avem şi criza din Ucraina, un război care are loc foarte aproape de multe state membre. Şi mai sunt şi problemele cu Rusia.

Avem o mulţime de provocări în acest moment în care sărbătorim. Pe de o parte, sărbătorim, pe de altă parte, încercăm să găsim o soluţie pentru multe chestiuni dificile. Probabil că nu sărbătorim într-o stare de spirit foarte veselă, dar suntem conştienţi de necesitatea identificării de noi soluţii şi răspunsuri la provocările şi problemele cu care ne confruntăm.

Rep.: Funcţionează sancţiunile împotriva Rusiei?

U.V.: Da, cred că funcţionează, chiar dacă poate nu atât de eficient şi de rapid pe cât ne-ar plăcea, dar cu siguranţă sancţiunile funcţionează, în special pe termen mediu. Până la urmă asta putem face. Ce alte măsuri are UE la îndemână atunci când o ţară ţerţă încalcă legislaţia şi regulile internaţionale? Cum putem reacţiona în astfel de situaţii? Nu putem porni un război, trebuie să găsim alte soluţii, prin urmare sancţiunile economice reprezintă o soluţie, mai ales că în general astfel de sancţiuni au avut efect.

Rep.: Şi dacă nu vor avea efect?

U.V.: Nu vreau să privesc prea mult spre viitor. UE evaluează situaţia, la fel SUA, în mod regulat, urmăreşte cum evoluează lucrurile. Toţi sperăm că acest conflict va putea fi rezolvat prin mijloace politice. Avem Acordul de la Minsk, vrem ca el să fie implementat în întregime de toate părţile, inclusiv de Rusia. Dacă se va întâmpla aşa vom putea începe să ne gândim dacă este cazul să ridicăm sancţiunile, dar momentan cred că cel mai important este ca UE să rămână unită în acest demers şi să fie fermă.

Rep.: Nu vor avea de suferit pe termen lung în urma acestor sancţiuni şi economiile europene, inclusiv cea a Finlandei?

U.V.: Contrasancţiunile decise de Rusia au afectat Finlanda, în special exportul de produse finlandeze. Rusia a încetat să mai importe unele produse finlandeze. Pe de altă parte, am făcut nişte calcule exacte şi până acum economia finlandeză a fost afectată într-o măsură foarte mică. Desigur, sunt sectoare care suferă, dar în impactul general nu a fost foarte mare şi vom urmări situaţia în continuare. Dacă impui sancţiuni şi există şi contrasancţiuni, toată lumea suferă. Nu este o situaţie fericită pentru nimeni dar trebuie să privim situaţia în ansamblu.

Rep.: Sunteţi mulţumită de nivelul actual al investiţiilor finlandeze în România?

U.V.: Poate ar trebui să întrebăm autorităţile române, dacă sunt mulţumite de investiţiile finlandeze în România. Cred că reflectă mărimea ambelor economii, Finlanda nu este o economie foarte mare. Investiţiile finlandeze în România ar putea fi mai mari, dar nici nu se poate spunecă sunt nesemnificative. Avem multe companii finlandeze aici şi există interes în ceea ce priveşte piaţa românească, şi asta este cel mai important.

Dacă România va reuşi să construiască un climat investiţional foarte atractiv, atunci toată lumea va veni aici, inclusiv finlandezii. Asta necesită anumite măsuri astfel încât condiţiile să fie predictibile şi stabile. Trebuie să existe un nivel de certitudine, spre exemplu legile fiscale să nu fie schimbate peste noapte, să fie certitudinea că există "good governance" şi că justiţia este corectă şi eficientă. Încurajez autorităţile române să creeze astfel de condiţii pentru ca piaţa românească să devină atractivă pentru investitori. Avem investitori finlandezi în România şi există interes dar, cu siguranţă, este loc de mai mult.

Rep.: S-au plâns companiile finlandeze de climatul de business din România?

U.V.: Au fost câteva cazuri când am fost abordaţi de companii finlandeze. Ne-au cerut ajutorul în anumite situaţii care nu le erau clare, suspectau întârzieri inutile în unele tranzacţii, soluţii sau decizii incorecte în ceea ce priveşte taxele. Au fost cazuri unde au existat suspiciuni de corupţie din partea autorităţilor locale. Le-am ajutat să clarifice situaţia şi, din fericire, am avut succes în câteva cazuri. Nu este o chestiune care să ne fie complet străină şi ştiu că şi alţi parteneri din UE s-au confruntat cu situaţii similare.

Rep.: Oficialii români doresc ca MCV să fie eliminat. Credeţi că România a îndeplinit toate obiectivele stabilite în acest mecanism?

U.V.: Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost foarte important pentru România în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi independenţa justiţiei, instituţiile de integritate în general şi lupta împotriva corupţiei. A fost creat pentru România şi Bulgaria la momentul aderării la UE când ambele ţări ar fi trebuit să îndeplinească deja obiectivele stabilite în cadrul MCV. Cred că pe parcursul celor 7 ani MCV a fost foarte important pentru România şi pentru români. Când vorbesc cu românii, ei cred că, atât timp cât nu toate obiectivele sunt îndeplinite complet, Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu trebuie eliminat. Suntem pe deplin de acord cu concluziile ultimului raport MCV, potrivit cărora România a făcut multe progrese, dar mai sunt multe de făcut.

Nu sunt îndeplinite complet toate criteriile şi nu credem că deocamdată Mecanismul trebuie ridicat. Şi mulţi români cred la fel. Ştiu că membri ai guvernului român şi alţi oficiali au spus că obiectivul lor este ridicarea MCV. E de înţeles, dar depinde de români. În ziua în care criteriile vor fi îndeplinite în mod satisfăcător, MCV va fi ridicat. Va fi o zi mare şi noi încurajăm autorităţile române să fie foarte eficiente şi rapide în acest sens. Dar în acest moment nu e cazul. După cum spuneam au fost făcute multe progrese, dar trebuie mai mult atât în ceea ce priveşte reforma judiciară - unde lucrurile au mers bine dar mai sunt lucruri de făcut - cât şi instituţiile de integritate şi lupta împotriva corupţiei.

Rep.: Finlanda s-a opus în trecut aderării României la Schengen. Dacă subiectul va fi pus din nou pe agendă anul acesta, îşi va menţine poziţia?

U.V.: În septembrie 2011, când România şi Bulgaria au dorit să intre în Schengen, a fost un vot negativ. Finlanda s-a opus, la fel şi Olanda, din trei motive. De atunci, chestiunea nu a mai fost discutată în sensul în care să se ajungă la luarea unei decizii şi la vot. Noi, la nivel guvernamental, nu am discutat în ultimii doi ani deoarece subiectul a tot fost amânat. A fost amânat nu numai pentru că Finlanda ci, în special, alte ţări au spus că nu vor putea da un vot pozitiv, astfel că subiectul a fost retras de pe agendă. Toţi vor un consens, nu ar fi înţelept să ceri o decizie dacă vezi dinainte că nu va exista un consens. Dacă va fi discutată (aderarea) anul acesta, cu siguranţă guvernul finlandez va analiza din nou situaţia, va studia problema din toate unghiurile şi apoi va decide. Vom lua în considerare progresele făcute de România în lupta împotriva corupţiei şi în ceea ce priveşte reforma judiciară. Prin urmare, momentan nu am un răspuns la această întrebare.

Rep.: Puteţi reaminti cele trei motive care au stat la baza votului negativ din 2011?

U.V.: Când Finlanda a luat decizia în 2011 am spus: "da, vedem că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice", dar, pentru că decizia este întotdeauna politică, ne-am uitat la situaţie în ansamblu. Şi am văzut că erau multe de făcut, în special în lupta împotriva corupţiei. Voiam să fim convinşi că lupta împotriva corupţiei şi funcţionarea justiţiei sunt eficiente. Acestea au fost motivele din spatele opoziţiei Finlandei în septembrie 2011.

Rep.: În ultima perioadă Parlamentul României a respins mai multe cereri DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari. Ce părere aveţi despre aceste decizii?

U.V.: Toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii. Parlamentarii nu trebuie trataţi în mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecvenţă în luarea deciziilor, ceea ce nu este bine. Ridicarea imunităţii variază de la ţară la ţară, spre exemplu parlamentarii finlandezi au imunitate limitată, care se aplică doar pentru declaraţiile făcute în calitate de parlamentari. Imunitatea nu acoperă nimic din ce au făcut înainte de a deveni parlamentari şi nici fapte penale.

În România, problema pare a fi faptul că imunitatea este foarte extinsă şi regulile privind ridicarea imunităţii nu par să fie consecvente, variază de la un caz la altul şi nu creează încredere în sistem. Am dori ca aceste lucruri să fie clarificate.

Rep.: Am avut marţea neagră, acum avem miercurea neagră cu modificările la Codul Penal. Cum vi se par aceste schimbări ale legii în favoarea demnitarilor?

U.V.: Aceste iniţiative neaşteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede şi într-un mod care pare să le întărească protecţia nu creează încredere în Parlament. Suntem îngrijoraţi de fiecare dată când se întâmplă astfel de lucruri brusc, fără discuţii în prealabil. Dacă ne referim la MCV, aici se menţionează că reformele în privinţa codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este să nu fie introduse modificări inopinante în aceste coduri, modificări ce nu dau impresia să aibă o motivaţie prea clară. Urmărim astfel de evoluţii cu o mare preocupare şi nu suntem foarte fericiţi în acest sens. Ridică suspiciuni, iar noi credem că reformele trebuie să fie consecvente.

Rep.: Discutaţi aceste aspecte cu autorităţile române?

U.V.: Da, desigur, în mod regulat. Ne exprimăm punctul de vedere. Am văzut că sunt unele voci în România care spun că partenerii din UE se amestecă în problemele interne dar, pe de altă parte, există un Mecanism de Cooperare şi Verificare şi este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere.

Rep.: Mai sunt probleme în Finlanda cu romii din România care cerşesc?

U.V.: În Finlanda fenomenul cerşetoriei nu mai existat de zeci de ani şi, deodată, au apărut oameni cerşind pe stradă. O putem numi o problemă sau un fenomen nou adus de libera circulaţie a cetăţenilor europeni. Romii din România au dreptul să vină în Finlanda şi au făcut-o dar au început să cerşească. Prin urmare, finlandezii şi-au făcut griji, în special pentru că au existat suspiciuni că este vorba de o afacere organizată. Am încercat să găsim soluţii, am vorbit cu românii, iar finlandezii au devenit conştienţi de situaţia din România, de situaţia minorităţii roma. Încă avem romi din România în Finlanda, cred că finlandezii s-au mai obişnuit cu ei, nu cred că au apărut noi probleme. Nu suntem mulţumiţi cu această situaţie, am vrea ca romii din România să rămână în ţara lor şi să aibă posibilitatea de a munci aici, nu să se ducă să cerşească în alte ţări UE. E treaba autorităţilor române. Şi noi avem o comunitate de romi. Au au venit în urmă cu 500 de ani şi în anii '50-'60 erau cam în aceeaşi situaţie în care sunt romii din România în acest moment. Mulţi nu aveau case decente, copiii nu mergeau la şcoală, erau discriminaţi şi nu aveau multe oportunităţi de a-şi găsi locuri de muncă. În anii '70 am început să creăm politici naţionale dedicate romilor, am adoptat legi antidiscriminare, legi în educaţie, care le-au permis copiilor romi să beneficieze de educaţie şi în limba maternă. Să nu uităm de locuinţe sociale şi locuri de muncă. Astfel că în prezent cei mai mulţi nu se mai mută dintr-un loc în altul, au locuinţe stabile, îşi trimit copiii la şcoală, îşi cunosc foarte bine drepturile. Nu spun că nu sunt probleme, dar am luat măsuri pentru a-i integra complet. Încurajăm acelaşi lucru în România. Sunt încă multe obstacole de depăşit. Cred mai ales că este nevoie de o conştientizare generală a fenomenului discriminării. Îi încurajez pe politicienii români să fie în primele rânduri, să dea un exemplu. Noi am avut câţiva politiceni care au dat un exemplu. Fostul preşedinte Tarja Halonen a făcut o treabă foarte bună în ceea ce priveşte antidiscriminarea. Politiceni de rang înalt din România, dar nu din cadrul minorităţii roma, ci români ar trebui să preia iniţiativa şi să spună: "Hai să facem din asta un obiectiv comun, ar fi grozav să nu mai fie discriminare împotriva romilor". Bine, e nevoie şi de locuinţe, educaţie şi locuri de muncă. E o problemă complexă, nu se va ajunge la o soluţie de pe o zi pe alta, noi am avut nevoie de 50 de ani, dar nu se va întâmpla nimic dacă nu se face primul pas.

Rep.: Unii politicieni români consideră că romii reprezintă o problemă europeană...

U.V.: Cu certitudine, romii sunt discriminaţi îm toate ţările, dar romii din România nu sunt o problemă a Europei. Sunt români. UE doreşte să ofere o mână de ajutor României şi dă bani dar e o problemă care trebuie rezolvată de România.

Rep.: De Ziua Europei, staţia de metro Grozăveşti se va numi Finlanda. Ce le-aţi pregătit celor care se vor opri aici?

U.V.: Vom avea afişe, materiale informative despre Finlanda, am pregătit două panouri foto, unul cu saună şi altul cu un pesaj cu aurora boreală şi cine doreşte se poate fotografia aici pentru a avea impresia că sunt în Finlanda. Vor cânta copii de la şcoala româno-finlandeză şi toţi de la ambasada, inclusiv eu, vom fi acolo pentru a vorbi cu oamenii şi pentru a le oferi informaţii despre Finlanda.

Rep.: Aveţi o definiţie personală pentru "cetăţeanul european"?

U.V.: Cred că toţi avem o identitate europeană, eu cel puţin o am. Sunt finlandeză dar în acelaşi timp mă simt cât se poate de europeană. Înainte să vin în România am fost în Mexic, şi nu avem zboruri directe între Helsinki şi Mexico City, astfel că de fiecare dată făceam escală la Paris, Londra, Frankfurt sau Amsterdam. Şi simţeam deja că sunt acasă atunci când ajungeam pe aeroportul din Amsterdam sau Frankfurt. Asta înseamnă acasă. Europa e acasă. Pentru mine e simplu să trăiesc şi să muncesc într-o altă ţară europeană. Identitatea europeană e în interiorul nostru, e istoria noastră, cultura comună. Suntem diverşi şi ăsta e şarmul Europei. Finlanda e o ţară minunată, la fel şi România. E grozav să călătoreşti în Europa, te duci dintr-o ţară în alta şi spui: "ăsta e continentul nostru". Trebuie să facem totul pentru ca Europa să devină mai puternică, mai bună pentru cetăţenii săi. În afara UE sunt pieţe emergente şi ţări puternice dar dacă rămânem împreună putem să ne aducem contribuţia la ceea ce se întâmpl la nivel global.

Rep.: Ce vă place în România?

U.V.: Îmi place diversitatea, România e o ţară foarte frumoasă, îmi place să călătoresc prin ţară şi să văd peisaje minunate, oraşe frumoase şi tot felul de monumente istorice. Cred că românii au avut o istorie foarte grea, experienţe foarte dificile, iar cele recente şi-au pus amprenta asupra ţării. Dar românii, şi nu mă refer la politicieni, se străduiesc din răsputeri să facă din România un loc mai bun.

Rep.: Ce nu vă place?

U.V.: Cultura traficului nu e prea bună. Vin dintr-o ţară unde poliţia te opreşte şi îşi dă amenzi foarte mari dacă mergi cu viteză şi aş vrea să văd şi aici că regulile rutiere sunt respectate mai mult. S-a schimbat Codul rutier şi sper că va fi implementat. Aveţi multe decese în trafic, cele mai multe din UE, din cauza vitezei şi a nerespectării regulilor.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
ULLA VÄISTÖ,
INTERVIU,

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/interviu-ambasadoarea-finlandei-nu-putem-porni-un-razboi-cu-rusia-sanctiunile-economice-au-efect-14228309
14228309
comments powered by Disqus
Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români? Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români?

Reinventaţi de pandemie Ţi-ai pus toate economiile la bătaie. Ţi-ai vândut, poate, apartamentul sau motocicleta şi ai investit banii într-o afacere. Nu acum, ci în urmă cu câţiva ani. Totul a mers bine. Ai crescut, uşor-uşor, cu paşi mici, dar ai ajuns la profit, iar acum businessul îţi e suficient să trăieşti fără a avea nevoie şi de un job. Ţi-ai îndeplinit visul. Până când, într-o zi pe care nici tu, nici altcineva nu putea s-o prevadă, totul se prăbuşeşte. Totul se închide. Marfa ta, serviciile tale nu-şi mai găsesc acum clienţii. Totul e captiv în izolare, publicul tău ţintă nu mai există, iar dacă există, îşi drămuieşte cu grijă banii pentru o potenţială criză care se prevesteşte.

vezi continuarea
ZF.ro
Măsuri drastice în piaţa muncii. Cum se schimbă contractele de muncă din cauza crizei Măsuri drastice în piaţa muncii. Cum se schimbă contractele de muncă din cauza crizei
Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir. Cimitirul economic va fi plin de morţi care nu vor supravieţui crizei
Mediafax
VIDEO Imagini apocaliptice în ZONA ZERO a pandemiei de coronavirus. Scene violente între autorităţi şi chinezi VIDEO Imagini apocaliptice în ZONA ZERO a pandemiei de coronavirus. Scene violente între autorităţi şi chinezi
Ce se va întâmpla cu preţurile produselor din magazinele Mega Image? Compania anunţă „măsuri de urgenţă”
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie:  "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!" O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie: "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!"
Jurnal de pandemie. Prof. Dr. Olga Simionescu: As pune corturi mari la granita si as tine acolo lumea in carantina

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.