Mulţi angajaţi care sunt la început de drum credeau că inteligenţa artificială le va face viaţa mai uşoară la locul de muncă şi le va lăsa mai mult timp liber pentru viaţa personală. În realitate, datele arată contrariul: AI nu contribuie la reducerea sarcinilor de lucru, ci face munca mai intensă şi mai complexă, se arată într-un articol realizat de The Wall Street Journal.

Potrivit unui studiu realizat de ActivTrak, o companie care analizează activitatea angajaţilor şi oferă software pentru monitorizarea productivităţii, pe 164.000 de angajaţi, se arată că folosirea inteligenţei artificiale accelerează ritmul de lucru, dar creşte şi presiunea asupra angajaţilor. Practic, oamenii ajung să muncească mai rapid, dar nu mai puţin. Studiul a analizat volumul orelor de muncă, precum şi activitatea angajaţilor, iar rezultatele sugerează că orele petrecute pe e-mail, chat şi mesagerie s-au dublat, iar utilizarea aplicaţiilor de business a crescut cu peste 90%.

Acelaşi studiu menţionează că folosirea AI la locul de muncă a crescut mai rapid decât te aşteptai: mai bine de 80% dintre angajaţi o folosesc instrumente AI, comparativ cu 53% acum doi ani. Totodată, timpul mediu de lucru unde se folosesc aceste instrumente s-a mărit de opt ori,  iar mulţi angajaţi nici măcar nu au reuşit să reducă din timpul petrecut la birou, se arată într-un articol publicat de The Wall Street Journal.

„Nu e vorba că AI nu sporeşte eficienţa, ci că resursele pe care le eliberează sunt imediat redirecţionate către alte sarcini, iar aici este probabil să apară problema”, explică Gabriela Mauch, directorul de relaţii cu clienţii al ActivTrak şi şefa laboratorului de productivitate al companiei, în cadrul unui interviu pentru The Wall Street Journal.

Dean Halonen, cofondator şi director de venituri la startup-ul Steelhead Technologies, a declarat, pentru The Wall Street Journal, că efectele intensificării muncii s-au revăzut şi în compania sa. Deşi utilizarea inteligenţei artificiale a ajutat la automatizarea unor sarcini administrative şi la dezvoltarea rapidităţii în scrierii de coduri, volumul de muncă al angajaţilor săi nu s-a micşorat.

Utilizarea inteligenţei artificiale îi determină pe angajaţi să preia mai multe sarcini de lucru, pentru că adesea doar par mai simple şi mai accesibile, ceea ce le induce ideea că pot lucra mai mult, subliniază Aruna Ranganathan, profesor asociat la Universitatea din California, Şcoala de Afaceri Haas din Berkeley, într-un articol publicat de Harvard Business Review.

„Lucrez în IT, de aproximativ un an de zile, foloseam instrumente care să mă ajute cu scrierea de scripturi şi în facultate. Totuşi, deşi ne este permis să folosim AI la locul de muncă, nu ni se uşurează sarcinile pe care le avem de făcut, pentru că, se aşteaptă de la tine să termini mult mai repede un volum mai mare de sarcini”, spune Giulia, o tânără în vârstă de 22 de ani.

Octavian, un tânăr în vârstă de 24 de ani, foloseşte inteligenţa artificială mai mult pentru a simplifica activităţile repetitive pe care le are de făcut, dar numărul responsabilităţilor nu s-a micşorat, ba din contră, sunt mai multe comparativ cu acum doi ani, când nu utiliza la fel de des AI.

„Clar instrumentele de AI te ajută mult în ce ai de făcut, dar nu înseamnă că face şi corect, uneori timpul pe care îl petreci ca să corectezi sau să îmbunătăţeşti ceea ce e scris cu ChatGPT sau Gemini, nu se justifică. Prefer să fac singur o sarcină decât să petrec timp în plus verificând ce e greşit la ce e generat de AI”, menţionează Octavian.

Unii tineri Gen Z riscă să fie cei mai afectaţi de creşterea volumului de muncă, dată de aşteptările ridicate ale companiilor, şi presiunea de a face mai mult, chiar dacă pe moment productivitatea pare că se intensifică.